Sporurile pe care le promite profesorilor ministrul Educaţiei, în compensare pentru că nu a fost finalizată legea salarizării unitare

Actul normativ care să prevadă o nouă creștere salarială în învățământ ar urma să suplinească neaadoptarea legii salarizării unitare a bugetarilor, lege la care Ministerul Muncii încă lucrează.

Proiectul de lege ar fi trebuit să fie gata până pe 15 iulie, noua lege a salarizării fiind și o condiție esențială pentru majorările salariale ale profesorilor de la 1 ianuarie 2024. Cu toate că scopul inițial al legii gravita în jurul creșterii echității salarizării în sectorul bugetar și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu, pe baza unei metodologii unitare de calcul, ultimele propuneri de sporuri discutate de Ministerul Muncii săptămâna trecută trec cu mult de simplul principiu de încurajare a performanței. Mai mult, promisiunile făcute de Guvern salariaților din învățământ în urma protestelor de la începutul verii se pare că nu vor fi obiectul actului normativ, urmând ca profesorii să primească măriri printr-o nouă ordonanță de urgență.

Noul proiect, elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcție de anumite criterii (studii, experiență, complexitate, creativitate, diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și situații speciale). Astfel, în sistemul bugetar grilele unice de salarizare vor fi stabilite după un sistem de 12 niveluri ascendente, potrivit Ziare.com.

Legea Salarizării ar urma să intre în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, asta în condițiile în care termenul din PNRR de adoptare era sfârșitul anului 2024. După ce se va stabili forma finală a legii în Parlament, legea se va aplica într-o singură etapă, pentru a evita problemele cauzate de varianta precursoare a actului normativ care presupunea o aplicare etapizată a grilelor de salarizare pe o perioadă de 5 ani.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că noua lege a salarizării trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc, iar pentru a încuraja performanţa va fi introdus un spor lunar.

Ministrul Muncii, discuţii cu sindicatele pe marginea legii salarizării unitare

În acest sens, Ministrul Muncii a discutat săptămâna trecută cu profesionişti din transporturile aeronautice, Apele Române, energie, Agenţia Nucleară şi Deşeuri Radioactive, turism, Agenţia Naţională de Integritate, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei şi sindicatele reprezentative ale acestor instituţii, pentru ca aceștia să aibă oportunitatea să expună provocările cu care se confruntă la locurile de muncă.

Cu toate că în această perioadă atât cei care activează în sectorul privat, cât și bugetarii așteaptă să vadă dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi ratificat de către președinte și promulgat în mod oficial (măsuri care reglementează și plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă la 15% din salariu dar nu mai mult de 1.500 lei brut pe lună), conform Newsweek, tăierea sporurilor anunțată de guvern va afecta un număr infim de bugetari din cei peste 1.000.000 care iau sporuri pentru condiții grele de muncă.

Deși mărginiți de acest prag, se pare că mai mulți reprezentanți sindicali și patronali au cerut o sumă de sporuri care trec mult de sfera condițiilor vătămătoare de muncă și cea a încurajării performanței sau echității în muncă.

Delegația a avut mai multe cereri respinse de conducerea instituției, însă reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au cerut un spor de 300 de lei de Ziua Bărbatului, un alt spor pentru certificatul ORNISS și creșterea salariilor cu 15%, potrivit unor informații Romania TV.

Conform sursei citate, instituția are deja 360 de angajați, mai mult decât instituții similare din țări mai mari, iar un proiect de lege prevede suplimentarea cu 180 de posturi.

Proiectul de lege privind sporul de Ziua Bărbatului a fost inițial propus de fostul ministrul al Familiei, Gabriela Firea, care presupunea ca şi bărbaţii să poată primi tichete cadou de ziua lor, pe data de 19 noiembrie, atunci când este celebrată Ziua Bărbatului, în condițiile în care Codul Fiscal permite angajatorilor să ofere tichete cadou femeilor pe 8 Martie, de Ziua Internaţională a Femeii.

Citeşte şi: Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, dorește să ofere oportunități companiilor românești pentru a deveni competitive pe piața internațională

Guvernul nu susține creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2024 printr-o inițiativă legislativă în Parlament, pentru că aceasta “are caracter discriminatoriu” față de alți bugetari, deși Ligia Deca a spus că se caută o soluție să crească salariile separat în învățământ, dacă legea salarizării nu va fi gata, arată Edupedu.

În urma întreruperii unilaterale a grevei din învățământ din luna iunie 2023, prin intermediul O.U.G. nr. 45/2023, salariații din învățământ au primit măriri de 1.500 de lei brut prin bani europeni timp de patru ani pentru dezvoltarea în carieră, bani care ar fi urmat să intre în grilele de salarizare care se vor regăsi în viitoarea Lege a Salarizării. Promisiunea făcută atunci cadrelor didactice a fost ca Legea Salarizării să permită impunerea unui cadru minim de 4.000 de lei net pentru profesorii debutanți, printr-o mărire salarială efectuată într-o singură tranșă.

Pe 11 septembrie, Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că nu poate garanta în termeni fermi că profesorii, personalul nedidactic și cel auxiliar vor primi majorările salariale de la 1 ianuarie 2024 promise prin O.U.G. nr. 57/2023. O lună mai târziu, la începutul lunii octombrie, întrebată dacă noua lege a salarizării va fi gata la 1 ianuarie 2024, Deca a declara la Euronews că „eu cred că o promisiune odată făcută trebuie respectată sau, dacă există dificultăți, trebuie demarate discuțiile pentru a vedea care ar fi un nou interval de timp”. Potrivit ministrului, ”chiar dacă noua lege a salarizării, să zicem, nu este gata până la 1 ianuarie, deși eu cred în continuare că trebuie să avem un astfel de act normativ, trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis”.

Există o propunere de act normativ înregistrată în Parlament, care vizează majorarea salariilor cadrelor didactice separat de alte categorii de bugetari, însă aceasta nu este susținută de guvern, conform unui punct de vedere oficial emis de instituție.

Citeşte şi: Mircea Coşea, previziune sumbră: „Măsurile ne vor lovi în cel mult șase luni, sunt de strictă contabilitate bugetară, nu au fost analizate efectele”

Inițiativa legislativă, înregistrată săptămâna aceasta de doi deputați neafiliați (Bogdan-Alexandru Bola și Alexandru Kocsis-Cristea), propune modificarea Legii-cadru din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a unei ordonanțe de urgență din 2022, așa încât salariile de bază ale cadrelor didactice să se majoreze de la 1 decembrie 2023. Punctul de vedere al guvernului menționează că această majorare ar fi de 1.391 de lei.

Printre motivele expuse de Executiv se numără faptul că în prezent, elaborarea noii legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este în curs de derulare, noul act normativ urmărind și să asigure un tratament nediscriminatoriu, pe baza unei metodologii unitare de calcul.

Reprezentanții guvernului au susținut și că există deja o serie de modificări ale legislației actuale, făcute după greva generală, în ceea ce privește salarizarea personalului din învățământ.

Mai mult, creșterea propusă în inițiativa legislativă s-ar face într-o singură tranșă, ceea ce “generează impact suplimentar, față de cel generat de aplicarea noii legi de salarizare a personalului din sectorul bugetar, situație care poate conduce la dificultăți în asigurarea fondurilor necesare implementării inițiativei legislative începând cu 1 ianuarie 2024”.

Pe lângă motivele enumerate, guvernul invocă și un “caracter discriminatoriu în raport cu personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ, precum și cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar, ceea ce poate conduce la solicitări similare din partea acestora”.

Ligia Deca a sugerat totuși posibilitatea ca salariile profesorilor să crească pe alte căi, dacă nu va fi gata legea salarizării. Deca a declarat public faptul că la nivelul Guvernului se caută o soluție tehnică pentru ca salariile profesorilor să crească de la 1 ianuarie chiar dacă nu va fi finalizată legea salarizării.

Rămâne de văzut dacă promisiunile făcute cadrelor didactice în urma grevei generale de anul acesta urmează sau nu să fie îndeplinite sub forma integrării unor articole în Noua Lege a Salarizării care.

Cererile sindicaliştilor din Învăţământ

O altă categorie de bugetari care a în stradă anul acesta, Blocul Național Sindical (BNS) a informat că Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România, afiliată la Blocul Național Sindical, a participat la consultările cu organizațiile sindicale, legate de proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, privind domeniul de activitate “Administrație publică locală”, organizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Ministerul Dezvoltării și Administrației a comunicat public faptul că susține propunerea AMR, AOR, ACR și UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administrația publică locală dar și cu o componentă flexibilă.

„Am adus la cunoștință d-nei ministru că în prezent sunt discriminări și inechități în ceea ce privește actuala Lege 153/2017, în cadrul aceleiași unități administrative sunt salarii diferite pentru aceeași funcție din cadrul unor instituții locale, precum și că unii polițiști locali beneficiază de indemnizație de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localități nu beneficiază deloc”, au comunicat sindicaliștii.

Federația a propus mai multe forme de remunerație și sporire a veniturilor pentru a fi incluse în noua lege a salarizării: compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici și sărbători legale de personalul poliției locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliției locale, obligarea UAT-urilor, de a efectua determinările privind desfășurare activității în condiții vătămătoare și acordarea sporului aferent, precum și menținerea în plată a coeficienților stabiliți de consiliile locale fără a fi diminuați atunci când crește valoarea salariului minim pe economie, precum și după aplicarea noii legi a salarizării unitare, niciun salariu aflat în plată să nu scadă.

Citeşte şi: Dăianu: Deficitul a săltat considerabil din august în septembrie, la 7%. O corecţie nu poate fi făcută „fără durere”