Telefoanele sunt un accesoriu nelipsit din „dotarea standard” a românilor, acestea fiind păstrate la bine la sertar şi atunci când ies din trend, au display-ul spart sau bateria mai ţine cât să ajungi la Mega de la colţul sttrăzii. Ba, pe hol mai tronează şi un telefon fix vintage de care îşi amintesc la sfârşitul săptămânii, când e program de şters praful.
Obiceiul de a schimba des telefoanele mobile cu altele noi a făcut ca, în prezent, în lume să existe peste 16 miliarde de telefoane mobile stricate sau ieșite din uz, o treime fiind în Europa. Doar în 2022, conform estimării realizate de un forum de specialitate, au ieșit din uz 5,3 miliarde de astfel de gadgeturi.
Conform estimărilor Asociației RESPO DEEE, la nivelul anului 2022 în casele și în sertarele românilor existau nu mai puțin de 23 de milioane de telefoane mobile, în creștere cu un milion față de anul 2020, când studiile indicau o cifră estimativă de 22 de milioane de telefoane.
Potrivit ultimelor date oferite de EESC- European Economic Social Comittee, 90% dintre adulții din Uniunea Europeană dețin un telefon mobil, jumătate dintre acestea fiind smartphone-uri. Se estimează că vânzările de telefoane mobile vor ajunge la 5 milioane de unități pe zi în 2023.
“Sporirea nivelului de trai în țările din Europa a determinat, mai ales în ultimii 7-8 ani, o schimbare a comportamentului și apetitului oamenilor legat de consum și în ce privește produsele electrice și electronice. Cumpărăm mai mult ca niciodată și înlocuim frecvent telefoanele mobile, atrași de oferte, noile modele și performanță sporită sau o rezoluție mai bună la camera foto. La nivelul României tendința de cumpărare este în continuare în creștere, sporită mai ales de ofertele de Black Friday și discounturi, ce există acum aproape tot anul. Suntem încurajați să cumpărăm, însă problema cea mai mare este ce facem cu aceste telefoane mobile stricate sau scoase din uz. Cele mai recente date arată că numărul telefoanelor din sertarele românilor a crescut anul trecut și a ajuns la 23 de milioane de device-uri, o cifră cu un milion mai mare decât cea raportată la nivelul anului 2020”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Conform unui sondaj realizat de Flip.ro printre cei care și-au vândut telefoanele pe platformă, principalele motive pentru care românii păstrează acasă telefoane pe care nu le folosesc sunt:
Din păcate, foarte mulți aleg să păstreze telefoanele în casă, chiar dacă nu le mai folosesc, ori, și mai alarmant, le aruncă la gunoi sau în mediul înconjurător, ignorând pericolele majore pe care componentele acestora le pot avea asupra naturii și sănătății oamenilor.
Telefoanele mobile fac parte din categoria de produse electronice care pot fi reciclate în proporție de 90%. Smartphone-urile sunt compuse, în mare parte, din metal (45%), sticlă (32%), plastic (17%), conțin metale prețioase, precum aur, argint, cupru sau cobalt, dar și substanțe toxice ce pot afecta grav sănătatea oamenilor dar pot contamina și solul, odată ce acestea ajung la gropile de gunoi.
Noua lege care se referă la electronice, electrocasnice și aparatură, oferă posibilitatea deținătorilor să le repare și să le poată vinde ulterior.
Actul normativ a intrat deja în vigoare, dat fiind faptul că a fost deja semnată de către președinte, și are ca scop reducerea numărului de deșeuri care ajung zilnic la gropile de gunoi, poluând masiv. Scopul proiectului de lege este, de asemenea, transpunerea unei directive europene.
România nu are, în momentul actual, o piață reglementată a deșeurilor electrice și electronice care să repună în folosință telefoanale şi alte dispozitive degradate, o spun chiar inițiatorii proiectului de lege. Conform directivei 2008/98/CE, un aparat sau dispozitiv care trece prin procesul de recondiționare încetează a mai fi denumit deșeu și o lege care asigură reglementarea cerințelor tehnice și a procedurii efective de pregătire pentru reutilizare lipsește în momentul actual.
“Faptul că nu reciclăm telefoanele mobile este o reală problemă, nu doar în Romania sau Uniunea Europeană, ci peste tot în lume. Un smartphone conține peste 70 de elemente în componență, mai mult de jumătate din elementele cuprinse în tabelul periodic al lui Mendeleev. Prin reciclarea telefoanelor trebuie să înțelegem că ne aducem o contribuție esențială asupra sănătății mediului înconjurător. Smartphone-urile conțin materiale rare precum tantalum, tungsten, aur, argint sau paladium. Cu fiecare 10.000 de telefoane mobile reciclate evităm extragerea a 26 de tone de minereu de aur și 29 de tone de minereu de argint”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO.
“Prin reducerea mineritului se scad emisiile de gaze de seră din atmosferă (CO2). Spre exemplu, pentru extragerea unui kilogram de aur din mine, se produc 23 de tone de CO2, 27 grame de mercur, 22 de grame de arsenic și 2000 de tone de deșeuri. Dacă am recupera aurul din telefoanele mobile, atunci cantitatea de deșeuri finale ar fi de doar 10 kilograme și s-ar consuma doar 50 de litri de apă. În situația ipotetică în care s-ar recicla doar 700 de milioane de telefoane mobile s-ar genera, însumat, 14,920 tone de aur, argint, cupru, paladium, cobalt și litium, cu o valoare totală de 1 miliard de euro. Toate aceste materiale vor reintra ulterior în circuitul economic ca materie primă și vor contribui la producerea de noi device-uri”, mai menționează Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Din păcate, conform studiului reBuy, Romania are o rată de reciclare de doar 11% a telefoanelor mobile stricate sau scoase din uz si ne aflam astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeana.