Top facultăţi care oferă beneficii încă din timpul studiilor. 71% dintre studenţii cu profil IT se angajează din anul II

Bacul este deja istorie pentru cei care nu şi-au stricat vacanţa cu o media mai mică de 6 şi mai trebuie să treacă prin calvar şi în sesiunea din toamnă, dar pentru cei mai mulţi începe goana după facultăţi.

Cum prezenţa nu prea mnai este obligatorie, exceptând medicina, laboratoarele şi unele seminarii, cei mai mulţi tineri speră să facă şi ceva bani pe perioada facultăţii.

Potrivit unui studiu al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), peste 71% dintre studenții la facultățile din domeniul IT&C lucrează deja din timpul studiilor.

Top facultăţi bănoase: IT, Jurnalism, Agricultură

Conform statisticii UEFISCDI, pe locul doi se situează cei de la Științe sociale, Jurnalism și Comunicare – cu 67%. Podiumul este completat de studenții din domeniile ingineriei și construcțiilor – cu 63%. Cu procente de peste 50% mai figurează și cei de la Agricultură, Silvicultură și Științe veterinare (57%), precum și studenții de la Științe umaniste și Arte (55%).

Admitere 2024. La ce facultăți poți intra doar cu dosar și media de la Bacalaureat

Pentru a-și putea susține însă examenele, studentul angajat are nevoie însă de concediul de studii. Pe care unii angajatori îl condiționează în diverse moduri. O situație care nu este normală, deoarece concediul de studiu este un drept legal al oricărui angajat.

Acesta este încadrat sub denumirea de concediu pentru formare profesională. Iar potrivit Codului Muncii, Art 154 „Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.”

Facultăţi cu plată sau fără plată?

Codul Muncii stabilește dreptul la concediul de studii, însă nu și plata obligatorie a acestuia. Concediul de studii fără plată se acordă la cererea angajatului dacă acesta urmează o formă de instruire la inițiativa sa. Domeniul de pregătire nu este obligatoriu să aibă legătură cu domeniul în care este angajat.

Conform prevederilor, concediul de formare profesională poate fi folosit pentru:

– examenele de promovare în instituțiile de învățământ superior.

– examenele de absolvire.

Pentru aceasta, legea permite luarea concediului în mod fracționat. Adică în mai multe tranșe, pentru a acoperi sesiunile dintr-un an școlar.

Pentru a putea beneficia de acest drept al său, angajatul trebuie să depună o cerere cu minim o lună înainte de termenul dorit. În aceasta, trebuie să precizeze:

– data de începere a examenelor („stagiul de formare profesională”).

– durata acestora.

– domeniul.

– numele instituției.

Dacă aceste condiții sunt respectate, teoretic, angajatorul nu poate să respingă cererea de concediu fără plată. Dar are dreptul să o facă dacă invocă faptul că absența angajatului îi prejudiciază grav activitatea.

În orice situație s-ar afla, angajatorul trebuie să ofere o justificare. Dar legea nu precizează care sunt „motivele justificate” ale angajatorului. Așa că aprobarea pentru concediul de studii rămâne  la latitudinea sa. Un lucru este cert însă – nu poate invoca motivul domeniului de studiu pentru a refuza. Pentru că, până la urmă, solicitantul plătește.

Teoretic, concediul de studii fără plată nu are o durată limită. Aceasta ar trebui stabilită prin contracul colectiv de muncă sau prin regulamentele interne. Dar, cum puține companii stabilesc acest aspect, durata se stabilește prin negociere directă cu angajatorul. Aceasta se stabilește în funcție de perioada solicitată prin cererea depusă. Asta dacă angajatul nu cere includerea duratei concediului de studii în contractul individual de muncă, respectiv la angajare.

Când se acordă concediul cu plată

Legea prevede că plata pentru concediul de formare profesională se acordă doar atunci când angajatorul este inițiatorul și asigură participarea la forma de instruire. De obicei, în aceste cazuri, este vorba de cursuri de specializare, programe de perfecționare pentru angajați etc. Astfel de forme sunt considerate ca făcând parte din programul normal de muncă, prin urmare sunt plătite.

Formarea profesională este o obligație prevăzută clar în Codul Muncii, care trebuie desfășurată:

– cel puţin o dată la 2 ani. Condiția se aplică angajatorilor care au cel puţin 21 de salariaţi.

– cel puţin o dată la 3 ani. Condiția se aplică pentru angajatorii care au sub 21 de salariaţi.

Codul Muncii mai prevede însă și situația, foarte frecventă, în care angajatorii nu își respectă această obligație. În astfel de situații, salariatul poate urma, la propria sa inițiativă, o formă de instruire. Și poate solicita pentru aceasta un concediu plătit de până la 10 zile lucrătoare. Și în acest caz trebuie depusă însă o cerere similară precum celei pentru concediul de studii fără plată.

Atenție însă! – angajatorul poate pune condiții în acest caz. De exemplu, poate impune rambursarea plății dacă angajatul nu finalizează sau absolvă cursurile. Legea nu stabilește clar dacă poate fi invocată și condiția domeniului asociat de studii.

Teoretic, concediul de studii, deoarece este asimilat unui concediu fără plată, nu ar trebui luat în calcul la vechimea în muncă. Însă, Articolul 158 din Codul Muncii precizează că perioada se asimilează unei perioade efective de muncă în ceea ce privește drepturile angajatului, altele decât salariul.

Mai mult, și noua Lege a pensiilor stabilește că perioadele de concediu de studii pot fi asimilate. Conform Articolului 14, salariatul poate beneficia de această prevedere dacă „a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare iniţială, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz.”

Prevederea se aplică și în cazul angajaților care au absolvit mai multe facultăți.

Top 30 cele mai bune universităţi din România, aici sunt facultăţi d etop

Sistemul de învăţământ superior cuprinde 89 de universităţi publice şi private, însă doar 30 dintre ele sunt incluse în metarankingul pentru anul 2023. Metarankingul este un mecanism de evaluare şi ierarhizare a universităţilor din România bazat pe analiza unor clasamente universitare internaţionale recunoscute la nivel global.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Univer­sita­tea din Bu­cureşti şi Universitatea Politeh­nica din Bucureşti ocupă pri­mele poziţii în clasamentul celor mai bune universităţi din România, conform unui raport publicat de Ministerul Educaţiei.

Topul primelor cinci universităţi din Ro­mânia, în anul 2023, este re­pre­zentat de: Universitatea Babeş-Bol­yai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Poli­teh­nica din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca”, scrie în raportul privind metarankingul universităţilor locale în anul 2023.

Locurile următoare sunt ocupate de Univer­sitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnică Timi­şoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, Universitatea din Oradea şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

Faţă de exerciţiul anterior de metaranking, nu au existat intrări noi în clasament; în schimb, Academia Tehnică Militară Ferdinand I, care a fost prezentă în exerciţiul anterior, nu se mai regăseşte în clasamentele internaţionale şi, implicit, în metaranking.

Metarankingul este un instrument folosit pentru alocarea anuală de fonduri pentru cercetarea în universităţi.

Faţă de anul trecut, schimbări au fost doar după primele trei clasate, respectiv pe poziţia a patra, unde Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila a depăşit Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca.

De asemenea, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) a trecut pe poziţia a noua în top 30 universităţi din România din anul 2023, faţă de locul 10 înregistrat pentru anul 2022, întrecând Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi.

Topul primelor zece universităţi din România în anul 2023 este similar cu cel din 2022, fiind ocupat de universităţi comprehensive, tehnice şi de medicină.

Citeşte şi: Admitere 2024. Ce facultăți practică cele mai mici taxe de școlarizare

Admitere 2024. Într-un context demografic tot mai dificil, atât universitățile de stat cât și cele private au redus considerabil taxele de școlarizare, pentru a atrage un număr cât mai mare de studenți. Instituțiile de învățământ superior încearcă, prin această măsură, să faciliteze accesul absolvenților de liceu în facultăți.

Surprinzător, cele mai mici taxe se regăsesc la specializările considerate mai dificile, cum ar fi matematica sau construcțiile, unde costurile anuale sunt puțin peste 3.000 de lei. Facultățile cu profil umanist, precum dreptul, sociologia, psihologia, comunicarea și administrația, au taxe de aproximativ 4.000 de lei pe an. Unele universități, precum Universitatea din Oradea, oferă chiar taxe mai mici la anumite specializări, cum ar fi construcțiile civile, unde taxa anuală este de doar 3.100 de lei, și matematica, cu o taxă de 3.300 de lei, scrie newsweek.ro

La Universitatea din Craiova, una dintre universitățile de tradiție din România, taxa anuală este de 4.000 de lei, o sumă accesibilă pentru mulți tineri și părinți. Taxa de înscriere este de doar 200 de lei.

Citeste si Facultăţi fără Bacalaureat în 2024. Ce poţi studia dacă nu ai obținut o notă de trecere la „examenul maturității”

Admiterea nla facultăţi, o pură formalitate

La privat, există variații mai mari în ceea ce privește taxele de școlarizare. De exemplu, la Universitatea Spiru Haret, taxa anuală este de 4.800 de lei, iar principala facilitate este aceea că suma poate fi plătită în nu mai puțin de șase rate. Taxa scade la 3.500 de lei pe an pentru studenții din afara Capitalei, cum ar fi la Câmpulung sau Craiova. La Universitatea Titulescu, nu există examen de admitere, media de admitere fiind calculată pe baza rezultatelor de la Bacalaureat. Taxa anuală este de 1.000 de euro, echivalentul a 80 de euro pe lună.

Citeste si Facultățile de drept la care e imposibil să nu intri în 2024. Ce condiții trebuie să îndeplinească viitorii studenți

La multe universități, în special la cele private, admiterea este o pură formalitate. Un absolvent de liceu care a obținut nota minimă la Bacalaureat, adică 6, se va putea înscrie fără probleme la orice facultate dorește dintre cele private.

Universitatea Titu Maiorescu oferă un proces de admitere simplificat pentru cel puțin trei facultăți, unde selecția se face pe bază de dosar. Media de admitere pentru programele de licență este calculată ca media aritmetică între media generală a examenului de bacalaureat și nota obținută la proba scrisă de limba română.

Bani şi fără să intzri la facultate. Ce salariu i se oferă unui elev care nu a luat BAC-ul. Mii de posturi disponibile pentru cei ce pică examenul