Salariul este calculat în funcție de economia fiecărei țări, iar Iohannis pare să confirme regula. Însă, sunt și cazuri când politicienii au refuzat salariul de președinte, ori au luat și încă iau sume imense.
Slovenia are, astfel, cel mai sărac șef de stat din Europa. Salariul său este aproape ca cel al unui angajat de nivel mediu în țară. Venitul anual este estimat la aproape 45 mii de euro.
Pe locul secund se află președintele Ucrainei. În anul 2023, salariul brut anual abia a depășit 8.000 de euro. Adică 1,63 din valoarea venitului mediu din țară. Aceasta este cel mai mic salariu al unui președinte din Europa.
Pe cel de-al treilea loc se află Serbia. Șeful statului este remunerat cu aproximativ 20 mii de euro.
Președintele României, Klaus Iohannis, este undeva pe la mijlocul clasamentului cu un venit anual de peste 60 mii de euro. De este 3 ori mai mult decât câștigul mediu la nivel național.
Din noua declarație de avere făcută de Președintele României, Klaus Iohannis, pentru ultimul an fiscal (2022), reiese că șeful statului a reușit să economisească într-un an 30.000 de lei.
181.944 de lei a încasat ca șef de stat (medie lunară de 15.162 de lei) Klaus Iohannis în ultimul an fiscal (2022), potrivit declarației de avere, datată 31 mai 2023.
Practic, media lunară a creșterii indemnizației sale a fost de 200 de lei, în condițiile în care în declarația de avere din 2022, președintele României menționa un venit anual de 179.507 lei.
Klaus Iohannis și-a rotunjit veniturile cu 5.934 de lei, bani reprezentând drepturi de autor de la Curtea Veche, pentru cărțile sale, în condițiile în care șeful statului are publicate trei cărți. Un plus la venituri a fost reprezentat de suma de 44.389 de lei din închiriere de imobile, cu circa 3.000 de lei mai mari față de cele din declarația de avere precedentă.
În declarația de avere figurează 3 case și 3 apartamente, precum și 200.000 de lei în cont. Practic, șeful statului a reușit să economisească într-un an doar 30.000 de lei.
Președintele Klaus Iohannis nu are pe numele său niciun teren, dar nici vreun automobil sau obiecte de valoare.
La polul opus, cei mai bogați președinți sunt cei din Bulgaria, Slovacia și Irlanda.
Președintele Bulgariei este cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Mass-media locală estimează că salariul lui e echivalent cu aproape 125 mii euro pe an. El câștigă 10,10 ori venitul mediu din țara sa.
Slovacia îi plătește președintelui său aproape 8 salarii medii, adică un venit brut estimat la peste 187 mii de euro pe an. Iar președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331 de mii de euro pe an.
În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an. Cam de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.
Donald Trump, fost președinte al Statelor Unite ale Americii – 1 USD pe an
Donald Trump a renunțat la salariul prezidențial de 400.000 USD pe an, declarând că va primi 1 USD pentru fiecare an de muncă. Anul trecut, Trump a raportat un venit ce depășește 557 de milioane de dolari. Forbes estimează averea actuală a republicanului la circa 3,7 miliarde de dolari, cu 800 de milioane de dolari mai mică decât în 2015.
Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, în acest an, 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei – peste 8 milioane de euro -, se arată într-un răspuns al Administraţiei Prezidenţiale la solicitarea Agerpres. Bugetul Președinției României pe anul 2023 a fost de 120 de milioane de lei credite bugetare și alte 135 de milioane credite de angajament.
Cheltuielile aferente pentru cele 34 de deplasări externe ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedintele Klaus Iohannis, în anul 2023, însumează 41.104.103 lei.
Klaus Iohannis a efectuat în acest an o serie de deplasări externe, respectiv în Azerbaidjan (2-3 februarie – vizită oficială şi participare la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze), Luxemburg (vizită oficială – 27 februarie), Polonia (22 februarie – reuniunea B9), Belgia (reuniuni ale Consiliului European – 9 februarie, 23-24 martie, 29-30 iunie, 26-27 octombrie, 14-15 decembrie, CELAC – 17-18 iulie, vizită oficială – 8 noiembrie, 13 decembrie – Summitul UE-Balcanii de Vest), Emiratele Arabe Unite (18-21 martie – vizită oficială şi 2-4 decembrie – COP28), Bulgaria (15 martie – vizită oficială).
De asemenea, Klaus Iohannis a mai fost în Japonia (6-8 martie – vizită oficială), Singapore (10 martie – vizită de stat), Marea Britanie (5-6 mai – participare la ceremoniile dedicate încoronării Regelui Charles al III-a şi a Reginei Camilla), Islanda (16-17 mai – Summitul Consiliului Europei), Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO), Slovacia (6 iunie – Summitul B9), Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene), Lituania (11-12 iulie – Summitul NATO), Statele Unite (19-21 decembrie – Adunarea Generală a ONU), Ungaria (11 octombrie – vizită oficială), Portugalia (7-9 octombrie – vizită de stat), Spania (5 octombrie – Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European).
Şeful statului a efectuat şi două turnee, unul în America Latină (Brazilia, Chile şi Argentina – 18-25 aprilie) şi unul în Africa (Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal – 14-23 noiembrie).
De asemenea, în 2023, şeful statului a primit două premii – ‘Franz Werfel’ pentru Drepturile Omului şi Premiul Civic German, în Germania (3-4 iunie).
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de la începutul anului până pe 13 decembrie, preşedintele Iohannis a transmis spre reexaminare Parlamentului 11 legi şi a înaintat Curţii Constituţionale 14 sesizări de neconstituţionalitate.
De asemenea, până la data de 13 decembrie au fost înregistrate 34 de cereri de graţiere. Şeful statului nu a aprobat cereri de graţiere nici în acest an.
Până la data de 14 decembrie au fost acordate 740 de decoraţii naţionale şi pe domenii de activitate, civile şi militare de pace (inclusiv cele care intră sub incidenţa Legii nr. 182/2002), dintre care 34 au fost acordate unor instituţii din domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii, educaţiei sociale şi sportului. Au mai fost acordate 31 de decoraţii Drapelelor de luptă ale unităţilor militare.