În gospodăriile populaţiei, 398.269 la număr, România creşte circa 1,25 milioane de porci. În fermele mari, comerciale, 361 la număr, de 1.000 de ori mai puţine decât exploataţiile nonprofesionale sau de subzistenţă, creşte 1,6 milioane de porci, potrivit ANSVSA. Ce spun aceşti indicatori?
„România este de departe pe primul loc în EU la numărul de porci crescuţi în gospodării. Tind să cred că în gospodării sunt mai mulţi porci decât în fermele comerciale, ca urmare a celor şase ani de pestă porcină africană (PPA)“, spune Ioan Ladoşi, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), potrivit ZF.
Afirmaţia că România este pe primul loc la numărul de porci crescuţi în gospodăriile populaţiei este susţinută şi de Cătălin Ene, administrator al complexului de creştere a porcilor Macro Suin din Argeş. El spune că în acest top, aproape de România, ca efective era şi Polonia, însă în Polonia statul a subvenţionat populaţia şi a făcut ferme comerciale, care să le asigure consumul şi exportul
„Trimitem porumb în Spania şi importăm carne de porc. E frumos să spui că stai la ţară şi creşti porci în curte, dar, în realitate, carnea aceasta nu se vede în balanţa comercială. În economia şi bugetul unui ţări gospodăriile populaţiei nu se văd, ci trebuie stimulate fermele comerciale de porci“, afirmă Ene. Spre comparaţie, Spania are peste 30 de milioane de porci, pe când România are puţin peste 3 milioane, iar 40% din efective se află în gospodăriile populaţiei.
În 2022, România a avut un deficit de 830 de milioane de euro pe segmentul cărnii de porc, iar în acest an specialiştii din domeniu estimează că va ajunge la 1 miliard de euro. În plus, Ene susţine că gospodăriile populaţiei asigură 10%, maximum 20% din consum în vremurile bune. „Grosul producţiei era în fermele comerciale, care duceau greul în acest sector. Deficitul pe carne de porc este, în primul rând, din cauza scăderii efectivelor din fermele comerciale.“
Totuşi, porcii crescuţi în gospodării pot beneficia de o atenţie mai mare acordată bunăstării animalelor şi a calităţii hranei lor, ceea ce poate duce la produse mai bune din punct de vedere calitativ. Însă creşterea porcilor în gospodării individuale se face în special pentru consumul propriu sau pentru vânzare local.
Fermele mari, comerciale, pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra economiei, dar şi un impact negativ asupra mediului, de exemplu, prin poluare. În schimb, gospodăriile mai mici, în care sunt crescuţi maximum 5 porci, nu poluează la fel de mult.
Cu toate acestea, specialiştii din domeniu văd pesta porcină africană drept cauză principală pentru declinul din acest sector, în faţa căreia autorităţile au fost delăsătoare, şi cred că ar trebui limitat numărul de porci crescuţi în gospodării.
Din 31 iulie 2017, când a fost semnalat primul caz de pestă porcină africană în România, 1,67 de milioane de porci au fost sacrificaţi, majoritatea din femele comerciale, potrivit datelor ANSVSA. În 24 august 2023, mai sunt active 354 de focare, din care 351 în gospodăriile populaţiei, pe care producătorii mari din acest sector dau vina pentru răspândirea virusului.
„Suntem într-o situaţie grea. Numărul focarelor de pestă porcină africană în intervalul de 24.08.2023-31.08.2023 a crescut la 442“, spune Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
România consumă anual circa 720.000 de tone de carne de porc, conform datelor de la INS. Carnea de porc este cea mai consumată din România, după care cea de pui şi cea de vacă. Carnea de porc e carnea românului, astfel că piaţa are nevoie de soluţii rapide.
„Gospodăriile populaţiei sunt responsabile pentru răspândirea virusului şi lipsa de măsuri pentru a limita creşterea porcilor în curţi e o decizie politică. Noi importăm cam 75% din ce mâncăm şi gospodăriile populaţiei ne asigură 10-12%. Pe de altă parte şi efectivele din gospodăriile populaţiei sunt în scădere, pentru că oamenii au migrat de la sat la oraş şi au plecat în străinătate“, a mai spus Cătălin Ene.