După o serie de statistici sumbre, avem veşti bune de la Eurostat. PIB-ul României a depășit 1.600 de miliarde de lei anul trecut, o majorare cu 250% față de acum 10 ani, când aveam un PIB de 650 de miliarde de lei. Este un progres semnificativ, care face din România o campioană europeană a ritmului de dezvoltare.
De asemenea, conform datelor Eurostat, România are un avans considerabil și la bunăstarea materială a gospodăriilor. La acest capitol, România este la 89%, în vreme ce Polonia e la 86%.
Prin investiții publice și măsurile sociale implementate de guvern, economia României crește constant. Spre exemplu, salariul mediu net a depășit constant 1.000 de euro în ultimele luni.
Efectul direct al majorării veniturilor și a îmbunătățirii situației economice generale este creșterea nivelului de trai al populației și duce la o inversare a fenomenului migrației. Numărul românilor care aleg să se întoarcă acasă din Occident fiind mai mare decât cel al persoanelor care aleg să meargă să lucreze și să trăiască în străinătate.
”Foarte multe familii s-au întors în România, au văzut că pot să își câștige existența și aici”, a declarat Rareș Achiriloaie, președintele ANPDCA. Potrivit datelor Autorității Protecției Copilului, numărul familiilor plecate în străinătate a scăzut cu 15% în 2023 față de 2021. De asemenea, potrivit datelor Ministerului Educației, peste 18.000 de copii întorși cu părinții din străinătate au fost înscriși în sistemul de învățământ din România în 2023 și 2024.
Un alt reper este faptul că firmele de curierat au tot mai multe comenzi pentru transporturi mari, care includ mobilă, cu destinația România.
„În acest an am avut cea mai mare creștere, am avut o relocare la 2-3 zile distanță, deci foarte multe, undeva la 15-20 pe lună, în ultima lună am avut o cerere foarte mare, cel puțin din august am avut minim 10 relocări din Germania sau Austria către România de la mobilă, biciclete, jucării pentru copii”, a declarat Mihai Nistorescu, reprezentantul unei firme de transport, pentru ȘtirileProTV.
Fenomenul de imigrare constituie principalul motiv al creșterii populației țării în anul 2023 cu aproape 10.000 de oameni, potrivit datelor INS. Chiar dacă unii români continuă să plece, soldul migrației internaționale în anul 2023 a fost pozitiv. Numărul celor întorși acasă l-a depășit pe cel al românilor care au decis să plece cu peste 82 mii persoane.
În plus, prin politicile sociale implementate de social democrați, s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește valoarea salariului din perspectiva parității de cumpărare. Măsurile-cheie precum limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază și plafonarea facturilor la energie, au temperat creșterile de prețuri la aceste produse și servicii, care dețin o cotă importantă din cheltuielile zilnice ale românilor.
Conform datelor Eurostat, consumul mediu pe cap de locuitor din România a atins 89% din media europeană, țara noastră depășind Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, precum și toate celelalte țări din Europa de Est, cu excepția Lituaniei. Înregistrând un avans de 4 procente față de 2022, România are a doua cea mai mare creștere din Europa, fiind devansată doar de Turcia, cu o creștere de 6%.
Inflaţia din zona euro a scăzut în august la un minim din ultimii trei ani, de 2,2%, au arătat vineri datele semnal ale agenţiei de statistică Eurostat, mărind aşteptările pentru o reducere a dobânzii cheie de către Banca Centrală Europeană în septembrie, transmite CNBC.
Încetinirea inflaţiei de la 2,6% în iulie a fost în conformitate cu prognoza economiştilor chestionaţi de Reuters.
Inflaţia de bază – excluzând componentele mai volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului şi tutunului – a încetinit la 2,8% în august, de la 2,9% în iulie, potrivit unui sondaj Reuters.
Aceasta vine după ce creşterile de preţ din Germania, cea mai mare economie a zonei euro, au încetinit peste aşteptări, la 2%, în august,, pe o bază armonizată a zonei euro.
Economiştii de la ING se aşteaptă ca inflaţia de bază în zona euro să rămână cu încăpăţânare peste 2,5% pentru restul anului, pe fondul rigidităţii bunurilor şi serviciilor.
Cele mai recente date Eurostat arată că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata medie anuală de creștere a salariilor minime în ultimii 10 ani.
Cu un plus de 13,7% între iulie 2014 și iulie 2024, această creștere depășește rata inflației și a productivității. De la preluarea guvernării, Executivul condus de Marcel Ciolacu a majorat salariul minim brut cu 700 de lei și va introduce, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim european.
Datele Eurostat raportate pentru iulie 2024 reflectă evoluția statelor membre UE în ceea ce privește salariul minim brut. Astfel, salariile au crescut accelerat în România în ultimii ani, depășind rata inflației și a productivității. Conform analiștilor Eurostat, această creștere exponențială a contribuit la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne prin sporirea puterii de cumpărare.
România este urmată în acest clasament de Lituania (+12,3%), Bulgaria (+10,6%), Polonia (+9,5%) și Cehia (+9,3%).
Venitul minim a crescut cu 334% în 11 ani, cele mai multe majorări fiind realizate de guvernele PSD. Dacă rata medie anuală de creștere a salariilor minime în ultimii 10 ani a fost de 13,7%, în ultimii 11 ani, creșterea efectivă a valorii salariului minim a fost de 334%. Salariul minim brut pe țară era în 2013 de 750 de lei și a ajuns la 1 iulie 2024 la 3.700 lei brut (+334% creștere).
Această creștere nu a influențat semnificativ inflația, care, cumulată pe toată perioada analizată, nu a depășit 40%. Astfel, creșterea salariului minim brut de la 750 lei la 3.700 lei în ultimii 11 ani reprezintă o evoluție de +2.950 lei. Din această sumă, majorările asumate de guvernele PSD au fost de 2.470 lei. Astfel, 84% din creșterile salariului minim din ultimul deceniu au fost măsuri luate exclusiv de PSD.
În ultimele 11 luni, Guvernul Ciolacu a majorat salariul minim brut pe țară cu 700 lei: în octombrie 2023 a crescut de la 3.000 la 3.300 lei, iar la 1 iulie 2024 de la 3.300 la 3.700 lei.