Guvernul estimează o creștere a cheltuielilor de personal cu 24%, mai exact cu 32 miliarde de lei, în 2024. Creșterea de 24% este una record începând cel puțin cu anul 2008.
Pentru 2025, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt anticipate să crească foarte puțin doar cu 3%,adică cu 5 miliarde de lei, conform calculelor Profit.ro.
Dacă se decide înghețarea salariilor, spre exemplu, pentru anul 2025, acestea se vor menține ca de obicei, la nivelul înregistrat din luna decembrie a anului în curs. Cum o parte dintre salarii au fost majorate în 2024 și în cursul anului, nu doar la început, în situația unei înghețări a salariilor, anvelopa cheltuielilor de personal pentru 2025 va trebui să fie ușor mai ridicată pentru a acoperi pentru un an întreg nivelul salariilor din decembrie 2024.
O înghețare a salariilor bugetarilor la nivelul din 2024 nu ar însemna neapărat o tragedie pentru aceștia, luând în calcul creșterea fabuloasă a cheltuielilor cu salariile în 2024. Pe termen lung, însă, un număr mare de majorări pe an cu procentaje scăzute ar putea influența presiunea pentru bugetari. Din 2025 până în 2031 ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile ar trebui să se micșoreze permanent, cea mai mare ajustare fiind cea din 2025.
Ajustarea cheltuielilor de personal reprezintă o piesă importantă în planul fiscal pe șapte ani, inevitabilă pentru reducerea deficitului.
O reformă a salarizării, prin legea salarizării unitare în sectorul public, va ingtra în vigoare după ce deficitul va coborî 5% din PIB în termeni ESA, dar cu încadrarea în anvelopa salarială vizată în planul bugetar-structural.
O creștere de 3% ar fi cea mai mică de la înghețarea salariilor din 2021, când după hotărârea guvernului condus de Florin Cîțu, de a nu acorda creșteri de salarii în 2021, anvelopa salarială s-a ridicat cu numai 1,8%.
Iată calculele Profit.ro bazate pe datele din planul fiscal și a datelor Ministerului Finanțelor.
Te-ar putea interesa și: Creștere spectaculoasă a pensiilor și salariilor. Marcel Ciolacu: „Să ducem câștigul salarial mediu brut la peste 2.600 euro pe lună”
Creșterea cheltuielilor de personal este influențată și de aparatul bugetar, dar în 2024, cel puțin pentru prima parte din an, numărul de posturi ocupate la stat a variat nesemnificativ.
Deci, aparatul bugetar s-a diminuat în iunie cu 777 posturi comparativ cu luna mai și se plasează la 1,293 milioane de posturi ocupate, conform datelor analizate de Profit.ro. Făcând comparație cu finalul anului trecut, sistemul bugetar este pe plus cu numai 975 de posturi ocupate, după o primă jumătate a anului 2024 în care au fost notate patru luni de scădere și două luni pe plus.
Aparatul bugetar se situează destul de aproape de pragul de 1,3 miloane de posturi ocupate. Sectorul public s-a mai clasat peste 1,3 milioane în 2009, cu un maxim record de 1,398 milioane în 2008. Modificările drastice din 2009-2010, în cadrul împrumuturilor luate de la FMI, au dirijat către diminuarea aparatului bugetar la 1,266 milioane în 2010. Pragul cel mai mic a fost atins în 2014, la aprozimativ 1,18 milioane de bugetari, ca mai apoi numărul de posturi fiind în creștere permanentă.
Actual, cele mai noi date disponibile relevante care vizează numărul de bugetari sunt cele din luna iunie. Pe timpul lunilor de vară, din situația posturilor ocupate, raportată de către Ministerul Finanțelor, lipsește un număr mare de posturi de la Ministerul Educației, posturi care se ocupă din nou din toamnă.
Planul fiscal-structural are în vedere și o reformă a salarizării în sectorul public, bazată pe Legea salarizării, prevăzută în PNRR.
Reforma admite realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi; adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public, cu încadrare în anvelopa salarială luată în calcul în actualul plan bugetar-structural în funcție de spațiul fiscal care va fi permis de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031.
Această reformă se va aplica atunci când deficitul bugetar în termeni ESA va scădea cu 5% din PIB, respectând prevederile legale privind Legea responsabilității fiscal-bugetare și cu încadrarea în anvelopa bugetară care a fost luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.
Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031 acest lucru fiind posibil printr-o majoră moderare a creșterii cheltuielilor de personal fără a trece limitele de cheltuieli de personal care sunt anticipate în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum și cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Moderarea creșterii cheltuielilor de personal este Inevitabilă în urma creșterilor salariale care au fost acordate în sectorul public în anul 2024.
Ai mai putea citi și: Creștere spectaculoasă a pensiilor și salariilor. Marcel Ciolacu: „Să ducem câștigul salarial mediu brut la peste 2.600 euro pe lună”