În următorii cinci ani de zile se vor suprapune patru tipuri de finanțări de programe europene. Cel mai cunoscut este PNRR-ul cu o valoare de 29 de miliarde de euro, la care se adaugăfondurile de coeziune – clasice, cu peste 43 de miliarde de euro, fondul de modernizare de 14 miliarde de euro și fondurile pentru fermieri, ăn valoare de peste 15 miliarde de euro, în total.
Persoane fizice și juridice din România vor beneficia în anii următori de fondurile de la UE.
„Pentru următoarea perioadă România ar trebui să primească de la Uniunea Europeană peste 100 mld. euro.
Cât din aceste miliarde vom reuşi să absorbim este greu de zis, dar eu cred că vom reuşi, în ciuda faptului că avem în faţă cea mai mare sumă care trebuie absorbită”, a declarat pentru ZF Oana Bâra, coordonator de programe de finanţare.
În ceea ce-i privește pe fermieri, politica agricolă comună conţine atât partea de plăţi directe, subvenţii, cât şi zona de granturi, de investiţii pentru investiţii în mediul rural.
Guvernul României trebuie să se miște exemplar pentru finalizarea proiectelor de infrastructură rutieră, dar și pentru digitalizare, asumate prin PNRR. Termenul de implementare pentru PNRR este vara lui 2026, în vreme ce pentru fondurile europene clasice este 2028, la care se pot adăuga trei ani de graţie.
Cele peste 100 mld. euro înseamnă fondurile de coeziune, adică fondurile europene „clasice“, aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, în valoare de peste 43 mld. euro.
La acestea se adaugă sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 29 mld. euro şi fondul de modernizare şi politica agricolă comună, care totalizează cel puţin 29 mld. euro.
Politica agricolă comună conţine atât partea de plăţi directe, subvenţii, cât şi zona de granturi, de investiţii pentru investiţii în mediul rural. Termenul actual de implementare pentru PNRR este vara lui 2026, în vreme ce pentru fondurile europene clasice este 2028, la care se pot adăuga trei ani de graţie.
49 de apeluri de proiecte vor fi lansate de instituţiile statului doar pentru mediul de business, în prima jumătate din 2023. Cele mai consistente apeluri sunt cele care fac parte din programele operaţionale regionale, a mai precizat Oana Bâra.
„Săptămâna trecută Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un calendar consolidat cu apelurile care urmează să fie lansate până la finalul anului din PNRR şi politica de coeziune.
Pentru mediul privat în prima jumătate din 2022 este preconizat să se lanseze peste 49 de apeluri de proiecte.”