Conflictele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord
Revoltele din lumea araba au izbucnit inca de la finele lui 2010, prima data in
Tunisia
si Egipt. Ulterior a inceput un razboi civil in Libia, urmat de conflicte in Bahrain, Siria si Yemen. Proteste semnificative s-au
derulat si in Algeria, Irak,
Iordania, Maroc si Oman.
Conflicte minore au avut loc si in Kuweit, Liban,
Mauritania, Arabia Saudita
si Sudan.
Efectele revoltelor au fost devastatoare in special pentru
turismul din Egipt, una dintre destinatiile cheie de vacanta pentru Occident.
Oficialii acestui stat au spus, anterior, ca numarul turistilor straini a
scazut cu 20%. Si companiile care vand Egipt in Romania au suferit, scaderea fiind
de peste 40%.
La nivel de costuri de interventie, cel mai scump conflict a
fost cel din Libia, unde au intervenit fortele coalitiei militare
internationale NATO. Costurile
acestei interventii se ridicau in martie 800 milioane de dolari. Pana si Guvernul
Romaniei a alocat 4,5 milioane euro pentru implicarea in operatiunile NATO
din Libia.
Cutremurul din Japonia
Cutremurul de 9 grade inregistrat pe 11 martie in Japonia a provocat pagube
estimate la 300 miliarde de dolari, iar printre companiile ale caror business a
fost afectat s-au regasit Sony, Nikon, Fujitsu, Panasonic, Canon, Toyota, Honda, Nissan,
Volvo si Nestle.
Potrivit Bancii Mondiale, reconstructia Japoniei ar putea costa intre 122 si
235 miliarde de dolari, sume care reprezinta intre 2,5% si 4% din produsul
intern brut (PIB) al tarii.
In urma dezastrului, economia
Japoniei a scazut cu 0,9% in primul trimestru al anului comparativ cu
ultimele trei luni din 2010. Impactul triplu cauzat de dezastrele naturale si
scurgerile de radiatii de la centrala nucleara de la Fukushima, sever afectata de tsunami, a
influentat sever cheltuielile din sectorul privat si a rupt lanturile
comerciale.
Arestarea sefului FMI
Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar
International, a
fost retinut la jumatatea lunii mai pe aeroportul JFK din New York, fiind acuzat de agresiune
sexuala.
Arestarea lui Strauss Kahn a venit intr-un context nefavorabil,
intarziind planurile Uniunii Europene si FMI de sprijin
financiar pentru Grecia. De altfel, pe fondul acestui
scandal, Strauss Kahn si-a dat demisia, in locul sau fiind numita
Christine Lagarde.
Ulterior, in august, acuzatiile impotriva lui DSK au fost
retrase, procurorii ajungand sa aiba indoieli in privinta declaratiilor
cameristei care sustinea ca a fost agresata de fostul sef al FMI.
Protestele globale
Miscarile de strada au fost o constanta la nivel global. Anul a fost plin de proteste si manifestatii impotriva
sistemelor de gurvernare, a masurile austere sau ale unor institutii
considerate responsabile pentru problemele economice globale.
Nemultumirea
oamenilor impotriva felului in care lumea este condusa nu a fost materializata doar in razmerite izolate. A luat nastere o miscare
organizata care se vrea globala, [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-burse/ce-prevestesc-protestele-din-inima-capitalismului-video-68627/]Occupy
Wall Street[/url].
Oamenii au iesit in strada pentru a-si manifesta
nemultumirea impotriva [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/20-000-de-persoane-protesteaza-in-fata-rezultatului-alegerilor-parlamentare-din-rusia-71646/]castigarii
alegerilor de catre partidului lui Putin in Rusia[/url], impotriva [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/protestele-continua-la-cairo-bilantul-violentelor-2-morti-si-750-de-raniti-70897/]sistemului
de guvernare din Egipt, dupa caderea fostului regim[/url] sau pur si simplu
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/trichet-la-final-de-mandat-idei-despre-o-noua-suveranitate-inconjurate-de-proteste-69889/]impotriva
bancilor[/url].
Situatia a determinat revista Time sa desemneze „Protestatarul” drepy persoana anului 2011.
Retrogradarea
rating-ului SUA si prabusirea burselor
Agentia
Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul SUA de la AAA la AA+,
pentru prima data in istorie. S&P si-a justificat decizia prin „distanta dintre partidele
politice din SUA”, care a redus increderea in capacitatea guvernului de
administra finantele publice.
Anterior acestei decizii, precum si ulterior, pietele de capital au reactionat
dur la temerile privind situatia datoriilor suverane din SUA si Europa.
Partidul Democrat si Partidul Republican au elaborat un plan, sustinut si de
Casa Alba, privind cresterea plafonului de indatorare si reducerea deficitului
bugetar, pentru evitarea intrarii SUA in incetare de plati. Acordul permite
majorarea plafonului de indatorare, de la 14.300 de miliarde de dolari, cu
2.100-2.400 de miliarde de dolari, in trei trepte succesive.
Noul plafon este considerat suficient de ridicat pentru a acoperi necesarul de
imprumuturi al statului pana in 2013. Totodata, programul prevede reduceri de
cheltuieli de circa 2.400 de miliarde de dolari pe o perioada de zece ani.
Agravarea crizei datoriilor din zona euro
Randamentele
obligatiunilor spaniole si italiene au crescut la maximul ultimilor 3 ani
la finele lui iulie, reflectand indoielile investitorilor ca liderii din zona
euro au rezolvat criza datoriilor.
Criza datoriilor s-a agravat considerabil, iar liderii UE s-au straduit sa
gaseasca o iesire din impas intreg anul. Summitul Uniunii Europene de la
Bruxelles, de la inceputul lunii decembrie, s-a incheiat cu cateva decizii. 23 din cele 27 de tari membre UE au hotarat sa isi coordoneze politicile fiscale,
printr-un acord interguvernamental la nivel european, menit sa evite derapajul
deficitelor si datoriilor.
Specialistii spun insa ca doar la prima vedere, aceasta pare o hotarare bine gandita,
cu o larga sustinere. Privita mai atent, initiativa se dovedeste a fi una
improvizata, decisa „pe genunchi”, in timpul negocierilor.
Dovada ca, de la modificarea tratatului european, sustinuta cu tarie de Franta
si Germania, s-a ajuns la un simplu acord
interguvernamental care urma a fi negociat in urmatoarele luni. [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/summitul-de-la-bruxelles-cu-euro-mai-vedem-fmi-ramane-salvatorul-de-serviciu-71618/]Nu
s-a semnat insa nimic concret in acest sens[/url].
A revenit austeritatea
Parlamentul grec a votat la finele lui iunie in favoarea pachetului
de masuri drastice de austeritate al Guvernului, menit sa salveze tara de la intrarea in incapacitate de plata (default).
In septembrie, Grecia a promis ca va prezenta noi masuri dure de
austeritate, vizand in principal sectorul public, pentru a convinge
reprezentantii UE si FMI sa revina la Atena
pentru a relua discutiile care urmau sa conduca la deblocarea urmatoarei
transe din ajutorul extern.
Astfel, Atena a promis noi taieri in sectorul public, un purtator de cuvant al
guvernului declarand la un post de radio ca „bugetul de stat a incetat in
ultimii doi ani sa plateasca salariile a circa 200.000 de functionari publici,
si vom continua”.
Si Italia s-a confruntat cu mari probleme in acest an, iar
in septembrie guvernul s-a angajat la unele masuri de austeritate care sa
calmeze pietele.
Guvernul italian s-a angajat sa majoreze TVA si sa
propuna introducerea in Constitutie a unui amendament care sa prevada obligativitatea
unui buget echilibrat, in timp ce sute de mii de oameni au protestat fata de
planul initial de austeritate.
Atacurile cibernetice
Anul 2011 pare sa fi fost anul atacurilor cibernetice, companii, institutii si
state din intreaga lume cazand victima hackerilor. In aprilie,
reteaua PlayStation a Sony a cazut victima unui asemenea atac, iar numele,
adresa, data nasterii sau adresa de e-mail ale celor 77 de milioane de
utilizatori au fost furate. Potrivit unui institut de specialitate, un atac
cibernetic inseamna costuri de 318 dolari pentru fiecare persoana ale carei
date sunt furate.
Astfel, atacul cibernetic ar fi putut costa Sony pana la 24 miliarde de dolari.
Tot in aprilie, milioane de clienti ai unor companii mari au fost avertizati cu
privire la furtul adreselor de email din baza de date a companiei de marketing
online Epsilon. Banci si companii de carduri de credit precum Citigroup, JP
Morgan Chase, Barclays Bank si US Bancorp, grupul hotelier Marriott, farmacia
Walgreen, dar si o subsidiara Amazon, foloseau serviciile companiei Epsilon
pentru a trimite emailuri clientilor.
Totusi, cel mai mare atac de acest gen a fost descoperit abia la inceputul
lunii august. Atunci, expertii in securitate de la McAfee au descoperit cea mai
mare serie de atacuri cibernetice din istorie, care a presupus infiltrari in
retelele a 72 de institutii, inclusiv Organizatia Natiunilor Unite, guverne si
companii din intreaga lume. Cei care au descoperit atacul au declarat ca probabil, in spatele acestuia, s-a aflat „un actor statal”, iar
cele mai multe suspiciuni s-au indreptat asupra Chinei.
Moartea lui Steve Jobs
Steve Jobs, co-fondator si presedinte al consiliului de
administratie al Apple, a murit pe 6 octombrie, la varsta de 56
ani. Acesta suferea de mai multi ani de cancer pancreatic.
“Apple a pierdut un vizionar si un creator de geniu, iar lumea a pierdut o
fiinta incredibila”, a reactionat noul manager Tim Cook, intr-un mesaj adresat
angajatilor grupului, dat publicitatii.
Nascut la 24 februarie 1955, Steve Jobs, pe numele sau real Steven Paul, a
descoperit in 2003 ca are o tumoare neuroendocrina, o forma rara, dar operabila, de cancer pancreatic. Timp de noua luni, Jobs a amanat interventia
chirurgicala, starnind o serie de nemultumiri in cadrul consiliului de
administratie Apple.
In 2004, el a suferit o interventie chirurgicala de succes, care a
eliminat tumoarea pancreatica, iar in anii urmatori, a inceput sa dezvaluie
detalii despre starea lui de sanatate.
Compania Apple a anuntat la sfarsitul
lunii august demisia presedintelui si fondatorului sau, fara a da
mai multe detalii, precizand insa ca aceasta demisie are efect imediat
si ca acesta va fi inlocuit de Tim Cook, care ocupa functia de director
operational al companiei.
Steve Jobs a fondat compania Apple intr-un garaj, in 1976, impreuna cu Steve
Wozniak. El a demisionat in 1985, in urma unei lupte interne pentru putere, dar
a revenit la conducere in 1997.
Jobs a orchestrat de atunci lansarea unor produse vedeta, precum calculatorul
iMac, tableta iPad sau telefonul multifunctional iPhone, a carui ultima versiune a fost
prezentata anul acesta.
[b]Goldman Sachs conduce lumea, declaratia unui „anonim” care a facut valva[/b]
Alessio Rastani (foto), un asa numit trader independent
care a aparut intr-un interviu la postul de televiziune BBC, a socat lumea prin
declaratiile sale si a starnit mai multe controverse pe Internet. Este el un
trader adevarat?
Declaratiile lui Rastani (34 ani), printre care aceea ca va veni o noua
recesiune, sau ca Goldman Sachs conduce lumea, nu guvernele,
i-a pus pe multi sa se intrebe [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/povestea-unui-nimeni-care-a-spus-la-bbc-ca-goldman-sachs-conduce-lumea-video-68734/]daca el este cu adevarat un trader[/url].
Interceptarile telefonice din trustul media al lui Rupert
Murdoch
Pierderea unui deal de 8 miliarde de lire sterline si venituri
din publicitate de 35 milioane de lire pe an, pierderea suprematiei pe piata
tabloidelor britanice si fluctuatii majore ale actiunilor grupului – sunt
principalele consecinte cu care s-a confruntat trustul News Corp, controlat de
mogulul media Rupert Murdoch, dupa scandalul interceptarilor ilegale de
telefoane care a dus la inchiderea publicatiei britanice News Of The World.
Desi lucrurile pareau a merge din ce ince mai rau pentru NewsCorp, grupul pare
sa fi „supravietuit” scandalului.
Actiunile News Corporation au inregistrat un declin dupa izbucnirea
scandalului, dar ulterior au urcat cu 5,5% pe bursa din New York si cu 5,1% pe
bursa din Sidney. Cresterea a venit dupa ce Murdoch a fost audiat, impreuna cu
fiul sau, in Parlamentul Britanic, in legatura cu scandalul interceptarilor
ilegale de la NOTW.