Din aceste 18.000 doar
4% sunt dosare de reorganizare, care privesc in majoritate firmele mijlocii si
mari.
“Vom avea, nu pana la
sfarsitul anului, si statistica dosarelor reusite. Pentru ca nu conteaza foarte
mult cate dosare ai, ci cate dosare reusite ai”, a spus seful UNPIR.
„Cum reorganizarile au
inceput din a doua jumatate a anului 2009, cand erau foarte putine dosare de
acest tip (cam 2%), avem mai mult decat dublu in momentul de fata”, a mai spus acesta.
In cele 1.400 de
dosare de reorganizare e vorba despre foarte multe firme mari, dar si de
dezvoltatori imobiliari unde e o combinatie intre dorinta creditorilor si
acceptarea administratorului judiciar a acestei dorinte – de a a nu intra in
procedura de faliment – datorita unor interese legate foarte mult de raportarile
financiare ale creditorilor.
In America e „sanatos” sa dispara companii pe banda rulanta
In aceasta perioada de criza
exista o foarte mare diferenta intre viziunea anglo-saxona si cea americana
asupra procedurilor de insolventa pe de o parte, si viziunea europeana clasica, pe de alta parte:
“In SUA ce nu este
fiabil trebuie sa se duca la cimitir. Acolo sunt circa 2,5 milioane de dosare
de insolventa pe an la un numar de aproximativ 350 de judecatori federali,
fiecare cu cate 100-200 de oameni in staff-ul lui, care lucreaza impreuna cu el”,
a explicat Arin Stanescu.
Cam jumatate din
dosare sunt dosare de insolventa ale persoanelor fizice, cealalta jumatate
fiind legata de societati comerciale. “In SUA dispar cam 2 din 3 societati
nascute intr-un an calendaristic. Deci nimeni
nu se sperie de faptul ca aceste societati dispar, totul e sa nu dispara
fraudulos”, a precizat Stanescu.