5 elemente cheie care ar determina bancile sa dea drumul creditelor

Criza financiara a condus la inrautatirea situatiei agentilor economici, dar si a persoanelor fizice. Agravarea situatiei datornicilor, corelata cu o politica destul de permisiva a bancilor de a acorda credite, inainte de criza, a crescut accelerat, in ultimul timp, creditele neperformante, ceea ce a sporit reticenta bancilor vizavi de creditare.

Daca pana de curand, la nivel de sistem bancar, cuvantul de ordine a fost reesalonare, adica bancile s-au aratat extrem de dispuse sa isi ajute majoritatea clientilor in restructurarea creditelor, asa incat ratele sa fie mai usor de suportat, acum cei mai multi bancheri recunosc ca au devenit extrem de selectivi cu clientii pentru care accepta sa reesaloneze.

Potrivit lui Irimia Ionita, director executiv delegat al diviziei de risk management BRD Soc Gen, banca nu restructureaza de regula credite pentru clientela care si-a redus sensibil activitatea sau care a intrat in incapacitate de plata.

„La BRD va pot spune ca ponderea reesalonarilor in total credite este la un nivel sub media din sistemul bancar”, a declarat Ionita, in cadrul unui seminar organizat de Ziarul Financiar.

Cei care nu se califica pentru o reesalonare intra in executare silita. Statutul de executor pune insa bancile in fata unor date noi.

„Este pentru prima oara in ultimii 10 ani cand se testeaza acesta piata secundara, cea a executarilor, si tot prima oara cand sunt puse la incercare limitele prevederilor juridice care reglementeaza piata”, a declarat Sergiu Oprescu, director executiv al Alpha Bank.

Pentru a evidentia absurdul prevederilor care reglementeaza in prezent aceasta piata, Oprescu a evocat situatia clientului unei banci care, fiind executat silit de catre banca, a obtinut doar banii necesari pentru plata executorului judecatoresc, creditul bancar ramanand neachitat.

Pe de alta parte, a mentionat Oprescu, un bun pe care banca l-a finantat in proportie de 70%, deci in conditii de prudentialitate, este executat acum la 35% din valoarea initiala, ceea ce inseamna ca banca tot nu isi recupereaza creditul.

„Sunt sigur ca exista cerere pentru aceste bunuri, dar nu se cunoaste inca existenta lor”, a mentionat Oprescu, sugerand ca, daca cererea pentru bunurile executate ar fi mai ridicata, pretul lor ar putea creste. In opinia sa, ar trebui sa existe o baza centralizata publica a bunurilor ce trebuie executate, asa incat sa se formeze si o cerere pentru aceste bunuri.

De asemenea, atunci cand se executa un credit si este vorba de un debitor cu mai multe credite, trebuie sa existe o miscare coordonata a bancilor, „nu ca unele banci sa execute clientii iar altele sa le restructureze creditele”, a spus unul dintre bancheri.

Bancheri: Sa nu se mai apeleze abuziv la insolventa

Situatia insolventei, sub protectia careia au intrat multe din companiile afectate de criza, nu este pe placul bancherilor, in conditiile in care aceasta ii obliga la constituirea de provizioane pentru creditele acordate companiei respective, ceea ce inseamna costuri suplimentare pentru banca.

Catalin Parvu, directorul general al Piraeus Bank Romania, sustine ca in ultimul timp, tot mai multe companii au intrat in insolventa. „In aceasta situatie, pentru noi devine practic imposibil sa mai restructuram creditele”, a atras atentia directorul Piraeus, sugerand ca ar fi de dorit o cooperare mai buna din partea clientilor.

In plus, Sergiu Oprescu de la Alpha Bank a spus ca provizioanele pe care bancile trebuie sa le constituie pentru creditele acordate companiilor intrate in insolventa inseamna costuri mai mari pentru creditori. Atente la provizioanele din portofoliu, bancile isi vor fixa un cost mare al riscului, pe care il vor transfera in creditele noi acordate, ceea ce nu este de dorit, a explicat Oprescu. Creditele cu dobanzi mari sunt greu de accesat de clienti, fiind scumpe.

Redefinirea politicii de creditare

Irimia Ionita de la BRD sustine ca domeniile pe care bancile sunt dispuse sa le crediteze sunt infrastructura de transport, industria energetica si a energiei verzi, industria farmaceutica, cea a constructiei de masini si agricultura.

El a declarat ca banca este dispusa sa ofere creditare si pe baza unor planuri de afaceri, cu conditia ca ideea de business sa fie viabila, compania sa aiba actionari care sa contribuie cu resurse proprii la capitalul sau, iar firma sa apartina, de preferat, unui grup de companii. Totodata, e bine ca imprumutul sa fie sustinut de garantii, sustine Ionita.

Bancile trebuie ca, dupa criza, sa treaca la o noua strategie de vanzare, care va tine cont de situatia clientilor, a declarat a randul sau Catalin Parvu, director general al Piraeus Bank Romania.

Dobanzile mari ar putea scadea cu ajutorul conditiilor de piata si BNR

Scaderea dobanzii cheie e una din conditiile care ar permite dobanzilor la creditele in lei sa scada, si deci sa fie mai permisive pentru debitori.

De asemenea, furnizarea de lichiditati in lei catre piata, prin diminuarea rezervelor minime obligatorii, ar putea creste apetitul bancilor pentru creditare, in special pentru acelea care nu dispun de sprijinul unei banci mama straine puternice, care sa le finanteze in euro.

Bancherii sunt de parere ca BNR ar putea continua sirul de scaderi de dobanda cheie, chiar in sedinta de pe 3 noiembrie, pana la 7,75-7,5% pe an, fata de 8% cat este in prezent.

In replica, Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sustine insa ca in ciuda relaxarii politicii monetare din ultimul timp, cand dobanda cheie a scazut de la 11,5% la 8% pe an, la nivelul bancilor nu s-a putut observa o miscare similara.

„BNR a redus dobanda si rezervele minime obligatorii (RMO), dar nu am vazut nici macar o diminuare pe jumatate din partea bancilor comerciale”, a aratat Lazea.

O justificare a reactiei bancilor ar putea sta si in faptul ca dobanda cheie, care ar trebui sa functioneze ca un etalon pentru dobanzile interbancare (cele la care bancile se imprumuta intre ele), a fost doar rareori un etalon pentru acestea.

„Desi BNR a promis ca va asigura lichiditatea necesara, asa incat dobanzile interbancare sa fie tot mai aproape de dobanda cheie, in ultimul timp am observat din nou o defazare a celor doua tipuri de dobanzi”, a spus Radu Craciun, director de investitii al Eureko Pensii.

Pe de alta parte, nivelul mare al provizioanelor obliga bancile sa dea credite noi cu dobanzi mari, pentru a ingloba in acestea costul riscului, a mentionat Sergiu Oprescu.

Evolutia buna a economiei poate reporni creditarea

Sergiu Oprescu crede ca pentru a se relua creditarea, este nevoie de incredere in sistem, iar aceasta poate fi indusa in sistem prin politici economice viabile si odata cu evolutia buna a indicatorilor macroeconomici.

Opinia este impartasita de Catalin Parvu. La randul sau, Irimia Ionita considera ca economia trebuie sa intre pe o panta ascendenta, altfel restantele vor fi in crestere.