Duminica, 14 septembrie 2008, adica in urma cu un an, executivii de top de pe Wall Street si oficialii federali cautau cu disperare o solutie in privinta Lehman Brothers. La finele weekend-ului, compania cu o vechime de 158 de ani a intrat in faliment.
De atunci, fostii angajati s-au luptat cu viata. Multi pastreaza inca un gust amar din cauza ca guvernul american a refuzat sa salveze compania, dar au mers mai departe si si-au gasit noi slujbe care par stabile. Totusi, in cele mai multe cazuri, sunt mai prost platiti.
Aubrie Fine, 30 de ani, vicepresedinte, si-a petrecut ziua de 14 septembrie a anului trecut lipita de telefon, pregatindu-i pe clienti de eventualitatea intrarii in faliment a companiei, dupa ce in ultima luna le tot spusese sa nu-si faca griji.
Fine considera ca guvernul american a facut o mare greseala cand a lasat Lehman sa se prabuseasca. Ea apreciaza ca guvernul ar fi platit mult mai putin daca ar fi salvat Lehman fata de cat a costat falimentul acesteia.
Dupa colapsul companiei, ea a urmarit frustrata cum oficialii federali au sarit sa salveze alte firme. „I-au salvat pe toti ceilalti si apoi au inceput sa salveze si producatorii auto”, a spus Fine.
A continuat sa mearga la Lehman timp de o luna dupa falimentul companiei, petrecandu-si majoritatea timpului in discutii cu clientii.
In decembrie, Fine a inceput sa lucreze pentru Calyon, divizie de investitii a bancii franceze Credit Agricole SA si chiar a fost promovata ca director.
Se intalneste adesea cu fosti colegi de la Lehman, care si-au gasit cu totii alte job-uri.
Aline Almeida, asistent juridic, si-a petrecut ultima duminica dinaintea falimentului Lehman ajutand colegii imigranti care se temeau ca odata cu prabusirea companiei si pierderea locului de munca vor fi nevoiti sa se intoarca in tarile de origine.
Dupa inchiderea Lehman, Almeida a lucrat pentru Barclays pana cand a fost data afara in octombrie. In ianuarie s-a angajat temporar la Aliance Bernstein, dar si-a pierdut si aceasta slujba doua luni mai tarziu, cand compania si-a diminuat bugetul.
Pana in august cand s-a angajat la o banca, pe un salariu similar ca la Lehman, Almeida a trait din economii si ajutor de somaj si a fost tentata sa se intoarca in tara de origine, Brazilia.
Charles Ayres a condus operatiunile diviziei de private-equity a bancii, Lehman Brothers Merchant Bank. Dupa prabusirea bancii, compania inregistrata in Luxemburg, Reinet Investments, a cumparat 49% din Lehman Brothers Merchant Bank, i-a schimbat numele in Trilantic Capital Partners si l-a pastrat pe Ayres si echipa sa de management in functie.
Sally Saltzbart Minier, vicepresidente al diviziei de servicii alimentare, a realizat in momentul prabusirii Lehman ca nu va mai fi nevoie sa hraneasca 27.000 de persoane.
Indatoririle ei la Lehman constau in administrarea cantinelor companiei, asigurarea de servicii de catering la evenimente si negocierea contractelor cu peste 100 de furnizori, din New York pana in India.
Dupa ce a plecat din Lehman, Minier, 45 de ani, si-a deschis propria afacere in domeniu.
Jason Kilgariff, 30 de ani, a lucrat pentru 18 luni ca asociat in grupul de cercetare al Lehman in privinta creditelor, ocupandu-se direct de companiile din tehnologie, media si telecomunicatii.
In prezent, are un job part-time la Eastern Mountain Sports in New York. Desi salariul reprezinta doar o mica parte din vechiul pachet salarial, de sase cifre pe an, el spune ca acum ii este mai bine din mai multe puncte de vedere.
Larry Bortstein, 40 de ani, seful unui departament de avocatura din cadrul Lehman, si-a deschis propria companie in domeniu. Primul client al noii companiei: Lehman. Bortstein a ajutat astfel la „operarea autopsiei” pe fostul sau angajator.
Casa de avocatura Bortstein & Irvine are 14 clienti, majoritatea din domeniul serviciilor financiare si din industria de entertainment. De asemenea, Larry Bortstein a ajutat fosti angajati ai Lehman sa-si gaseasca noi job-uri.