Va mai aduceti aminte de Irina Loghin? Intrebata despre fraudele de pe bursa electronica Rasdaq, deputatul PRM lansa un raspuns devenit celebru: Daca Rasdaq a furat, sa fie arestat!. Pana acum un an, era cel mai bun exemplu despre cunostintele de economie ale majoritatii romanilor.
Era momentul in care cea de-a patra mare banca de investitii din SUA, Lehman Brothers, marca cel mai mare faliment din istoria corporatista americana. In Romania, premierul Tariceanu credea ca „economia duduie” si ca „ne pregatim sa devenim a 7-a putere economica a Europei”.
Era momentul in care in alte state, precum Polonia (ce avea ulterior sa devina singura economie europeana ce a inregistrat crestere economica) luau primele masuri anti-criza. La noi, presedintele Traian Basescu sustinea intr-un discurs taios necesitatea majorarii salariilor dascalilor cu 50%, lansand asocierea „bani contra performanta„.
La numai un an distanta, situatia este cu totul alta. Dupa cea mai grava recesiune din ultimii 80 de ani, America spera sa fi atins fundul prapastiei economice. In Romania, in schimb, criza se adanceste tot mai mult, iar expertii estimeaza ca punctul maxim va fi atins cel mai devreme in ultimul trimestru al acestui an.
„Cum am petrecut sfarsitul lumii”
Acum un an, pe 15 septembrie, Lehman Brothers, una dintre bancile de traditie ale Americii se prabusea ca un urias cu picioarele de lut, sub povara speculatiilor financiare de tip subprime. Rand pe rand, ca un castel de carti de joc, urmau falimentele a mii de banci din intreaga lume. In Romania, creditul cu buletinul era inca la mare cinste, iar apartamentul de bloc ceausist se vindea cu suta de mii de euro. La fel ca in Statele Unite, si in Romania, lacomia, goana dupa comision, inconstienta clientilor, izvorata din necunoastere, marcau o economie speculativa, alimentata de credit, retail si imobiliare.
[quote=Bogdan Baltazar, consultant fiscal]Pe Wall Street, pe 15 septembrie a fost sfarsitul lumii. In Romania, il testam in fiecare zi, din ce in ce mai puternic[/quote]
Semnalele de alarma erau atunci ignorate, de la nivel inalt. Printre cei care au lansat avertismente s-au numarat oameni de afaceri ca Dinu Patriciu sau Dan Ostahie, care spuneau public ca „recesiunea ne va ajunge din urma” si ca „va veni vremea cand speculatiile ne vor costa scump”.
„Se spune ca atunci cand America stranuta, lumea se cutremura de gripa. Cam asa s-a intamplat”, spune consultantul fiscal Bogdan Baltazar. Cu o intarziere de cateva luni, boala ajungea si la noi, iar simptomele erau dintre cele mai grave. Oprirea „conductei cu bani” urma sa afecteze serios economia romaneasca.
„A fost intr-un fel, sfarsitul unei lumi, o lume bazata pe o incredere oarba, pe bani virtuali, pe povesti economice”, spune Baltazar.
„Sa fim sinceri, nimeni nu se astepta la asa ceva”, declara Ion Niculae, patronul grupului de firme Prescon Brasov. „In mediul de business, se vorbea de criza, se luau primele masuri, insa ce s-a intamplat a fost mult prea mult peste asteptari, mult peste toate asteptarile”, declara miliardarul.
Criza i-a luat astfel prin suprindere pe cei mai multi. Investitori si oameni simpli. Cu falimentul in fata, oamenii de afaceri au reactionat instinctiv, au recurs la disponibilizari, iar economia, bazata in mare parte pe consum, a cazut si mai mult. Dupa ce s-au indatorat peste masura, multi s-au trezit in postura de a nu mai avea cu ce sa plateasca, iar „lumea ideala” construita pe credit s-a prabusit.
„Lucram la o agentie imobiliara si castigam destul de bine, cam 3.000 de euro pe luna. Totul mergea struna. A venit insa criza, piata s-a blocat si m-am trezit intr-un adevarat cosmar. N-am mai avut cu ce plati casa (luasem un apartament de 230.000 de euro) si nici masina, nu mai zic de cele doua credite de consum ale nevestei. A trebuit sa renunt la casa si masina si acum stau cu chirie”, povesteste Daniel C., una dintre victimele crizei.
Am invatat ceva din criza?
„Criza a fost ca un dus rece pentru toti„, declara, recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Avertismentele sale, in genul „nu mai trageti de economie ca se rupe”, nu au folosit la prea mult. Impinsa de la spate de un guvern incapabil sa anticipeze, economia s-a prabusit. Multi dintre specialisti spun chiar ca Romania traieste in prezent doar din cauza „perfuziilor financiare” ale FMI si Comisiei Europene.
[quote=Dinu Patriciu, om de afaceri]Romania este victima propriei incompetente. Criza este o oportunitate pentru tarile destepte. Noi nu suntem. In criza, conditia esentiala este stabilitatea economica, politica, simplitatea administrativa si birocratica[/quote]
Am invatat ceva din toata aceasta experienta? „Cu totii am avut de invatat. Atat firme cat si oamenii de rand”, spune omul de afaceri Adrian Porumboiu. „Oamenii de afaceri au inteles ca business-ul poate fi o ecuatie si cu alte necunoscute in afara de cea privind dimensiunea profitului, au invatat ca orice investitie trebuie facuta doar avand in spate un plan serios de fezabilitate, iar creditul bancar se ia doar atunci cand nu mai ai alta alternativa”, spune analistul.
Pe de alta parte, romanii, salariatii de rand, au realizat, din pacate intr-un mod foarte dur
faptul ca „economia de piata” inseamna suisuri, dar si coborasuri. „Disponibilizarile, somajul, reducerile de salarii, deprecierea monedei, blocarea creditarii i-au facut pe multi sa inteleaga o regula de baza- sa te intinzi cat te tine plapuma. Creditul de retail va continua sa reprezinta o componenta principala a pietei financiare, insa nu va mai ajunge la nivelul din anii precedenti, cu siguranta”, a declarat Porumboiu.
„Nu cred ca este om in Romania care sa nu-si fi revizuit cheltuielile in aceasta perioada”, spune consultantul economic Bogdan Baltazar. „Un exercitiu necesar, pe care va trebui sa il facem de acum incolo in mod frecvent, indiferent cand vom iesi din criza”. Iar efectele vor fi pozitive pentru economie.
[quote=Adrian Porumboiu, presedintele Racova]Cine va supravietui crizei va avea viata lunga[/quote]
Oamenii de afaceri spun ca Romania va iesi, in mod oarecum paradoxal, intarita din criza.
„Marele nostru noroc a fost ca nu prea aveam de unde sa cadem, ca alte tari dezvoltate”, spune omul de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. „Pana acum, economia a crescut speculativ. De fapt, nici nu putem spune ca era vorba de o economie adevarata, bazata pe productie, pe produs finit. Traiam din consum, din imobiliare. Odata prabusite, va trebui investit de la baza, de la zero practic, iar aici oportunitatile sunt majore”, a mai spus acesta. Analistii de la ING ii dau dreptate, afirmand ca, spre deosebire de tarile din Zona Euro, avem sansa ca anul viitor sa crestem mai repede decat acele tari.
Avem sansa, insa asta nu inseamna ca lucrurile se vor intampla asa, avertiza zilele trecute, intr-un interviu televizat, omul de afaceri Dinu Patriciu. „Daca vom fi suficient de destepti incat sa schimbam prostia cu priceperea, atunci s-ar putea sa nu suferim din cauza crizei si sa castigam”, a afirmat Patriciu, mizand pe necesitatea unor reforme fiscale stimulative.
„Cand Europa va iesi din criza, daca nu vom sti sa ne promovam, sa atragem investitorii, vom astepta in zadar sa avem o economie sanatoasa”, a afirmat Patriciu.
„Nu trebuie sa dramatizam si sa spunem ca e o criza din care n-o sa putem iesi”, a declarat omul de afaceri Adrian Porumboiu. „In opinia mea, atata timp cat vom reusi sa facem investitii productive, vom investi in infrastructura in toate domeniile, cred ca si sistemul bancar se va insanatosi pentru ca, de fapt si de drept, este o criza pornita plecand de la criza din sistemul bancar. Ei (bancile straine – n.r) nu vor rata prilejul de a face bani buni in Romania. Cert este ca cine va supravietui crizei va avea viata lunga”.