Acordul cu FMI: Incasam prima transa de bani, dar le vom lua si pe celelalte?

Prima transa a acordului stand-by cu Fondul Monetar International (FMI) este ca si luata. Institutia a anuntat ca a primit cererea de credit din partea guvernului roman, iar acum urmeaza doar avizele necesare ratificarii acordului de imprumut. Din cei 12,95 miliarde de euro pentru care s-a batut palma, vom primi initial 5 miliarde de euro, bani ce ar urma sa ajunga la Banca Nationala a Romaniei (BNR) in a doua parte a lunii mai.

Restul banilor vor fi acordati in mod esalonat, in functie de modul in care guvernul de la Bucuresti va respecta angajamentele ce vizeaza, in esenta, o scadere a cheltuielilor, o politica fiscala care sa stimuleze cresterea economica, precum si o reforma din temelii a sistemului de salarizare de la stat si a sistemului public de pensii.

Dupa ce, miercuri seara, a primit „OK-ul” initial de la Washington, Executivul s-a reunit joi intr-o sedinta de urgenta si a anuntat ca va incerca sa respecte „la sange” conditiile puse de FMI.

„Acordul de finantare ar urma sa ajute la relansarea creditarii si sa permita guvernului sa asigure plata salariilor si pensiilor. De asemenea, finantarea ar urma sa creeze conditiile ca economia sa se relanseze, sa apara noi locuri de munca si sa dispara cat mai putine din cele existente, a declarat premierul Emil Boc.

Oamenii de afaceri si expertii economici se intreaba insa daca Guvernul va fi capabil sa tina „fraiele”economiei in culoarul impus de FMI, in asa fel incat Romania sa nu urmeze exemplul Ucrainei sau Letoniei, care dupa ce au primit prima transa din imprumutul FMI, nu au mai respectat conditiile, iar finantarea a fost oprita.

Semnele de intrebare sunt legate de capacitatea actualului executiv de a prognoza evolutia economica si a lua masuri anti-criza.

Modul in care a fost construit bugetul pe 2009, programul de masuri anti-criza, ramas in mare parte la stadiul de intentii, si pachetul de masuri fiscale, vazut de mediul de business ca fiind total inoportun unei perioade de criza, vin sa sustina temerile expertilor.

[quote=Cristian Parvan, secretarul general AOAR]Activitatea de pana in prezent a Guvernului a starnit mai mult controverse decat sa marcheze certitudini[/quote]
„Incalcarea acordului poate amplifica disconfortul economic existent inainte de acesta”, a avertizat, recent, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. In opinia sa, efectele negative s-ar resimti in principal in scaderea leului, retragerea capitalurilor, cresterea inflatiei si recesiune. Iar deprecierea puternica a monedei nationale ar fi cel mai mare risc pentru economia romaneasca.

[quote=Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR]Acordul de finantare externa poate avea efect de bumerang. Nerespectarea conditiilor acestuia ar duce economia intr-o situatie mai grava decat cea de dinaintea imprumutului[/quote]
Caracterul cel putin imprevizibil in care actioneaza cabinetul Boc ii determina si pe analistii economici sa estimeze ca ne putem astepta la „surprize”. Ei cred insa ca sansele ca lucrurile sa scape de sub control sunt destul de reduse.

„Nu suntem in situatia Ucrainei. Odata cu intrarea primilor bani de la FMI si CE, speram sa vedem o ameliorare a conditilor economice din Romania, iar economia sa reporneasca”, a declarat analistul economic Radu Limpede.

„Banii de la FMI vor merge la BNR, care ar trebui sa elibereze rezervele minime obligatorii ale bancilor, iar creditarea sa fie relansata. Pe de alta parte, banii de la CE ar urma sa acopere problemele bugetare, iar lichiditatile sa nu mai fie o problema pentru executiv, cel putin pentru moment. Raman, bineinteles multe semne de intrebare”, a explicat analistul.

El crede ca masurile prevazute de guvern sunt doar punctuale, nicidecum de perspectiva.

La randul sau, analistul economic Cristian Dinulescu are temeri legate de politica strategica a guvernului, una marcata de incoerenta si masuri coercitive de ordin fiscal.

„S-a tot vorbit de un plan de masuri anti-criza, de lansarea unui program de investitii masive, mai ales in infrastructura. Nu s-a concretizat nimic, bineinteles din cauza lipsei banilor. In schimb, in loc sa relaxeze politica fiscala, incepand din mai se strange surubul fiscal, odata cu aplicarea impozitului forfetar”, a spus analistul.

„Vreau sa cred ca, odata ce va avea finantarea la dispozitie, Guvernul se va concentra pe deficitul bugetar, pe reducerea cheltuielilor si pe reforma sistemului public. Legea unica de salarizare, in forma discutata acum, nu aduce decat o crestere a cheltuielilor salariale, in conditiile in care salariile mari vor fi inghetate si vor creste doar cele mici”, a aratat Dinulescu.

Deciziile Guvernului, monitorizate de FMI si CE

Optimismul relativ al analistilor economici se bazeaza si pe faptul ca FMI si Comisia Europeana vor monitoriza atent masurile luate de cabinetul de la Bucuresti. De altfel, inclusiv Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, a declarat ca intre guvern si institutiile internationale va exista un parteneriat activ, cu informari reciproce. Cea mai mare atentie va fi acordata deficitului bugetar.

„Am convenit cu Fondul Monetar International incadrarea in anumite tinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel incat, la finalul lunii decembrie, acesta sa nu depaseasca 24,3 miliarde de lei. Astfel, pe trimestrul 1 am convenit pentru o tinta a deficitului bugetar de 8,3 miliarde lei, pe trimestrul 2 de 14,5 miliarde lei si pe trimestrul 3 de 18,6 miliarde lei”, a spus Pogea.

In primul trimestru, deficitul s-a adancit pana la 8,3 miliarde lei, respectiv 1,56% din PIB, in conditiile in care incasarile au scazut cu 6,2%, iar cheltuielile au fost in crestere cu 14,2% fata de perioada similara a anului trecut.

Ministrul Finantelor a adaugat ca, in cazul in care deficitul depaseste tinta stabilita, va avea loc o noua rectificare bugetara.

In cazul in care tintele nu vor fi respectate, „daca nu reusim sa realizam veniturile prognozate, (FMI si CE – n.r.) vor cere ori alte masuri de crestere a veniturilor, ori alte masuri de reducere a cheltuielilor„, a afirmat Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor.

„Mai pe romaneste spus, va trebui taiat din cheltuieli, iar investitiile vor fi primele pe lista”, a explicat analistul economic Radu Limpede.

[quote=Radu Limpede, analist economic]Guvernul va pune accent pe cheltuielile strict necesare, salarizarea, pensiile si asistenta sociala, iar lansarea investitiilor va fi amanata pentru a doua parte a anului, daca vor fi bani[/quote] Fostul ministrul de Finante, liberalul Varujan Vosganian, crede ca trebuie sa ne asteptam la ce e mai rau in conditiile in care, spune el, politica bugetara a actualului cabinet se afla in afara realitatii.

„Deja deficitul bugetar a depasit, la 3 luni, 10 miliarde lei si trebuie sa avem un deficit pe tot anul de 24 miliarde de lei. Mi se pare ca FMI a fost excesiv de indulgent in ceea ce priveste Romania. Cea mai fugara privire arata ca proiectia bugetara a Guvernului este in afara realitatii „, a declarat fostul ministru.

Drumul banilor

Romania a accesat in total, de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), un pachet financiar de 19,95 miliarde euro.

FMI va aduce cei mai multi bani, 12,95 miliarde de euro, CE va oferi 5 miliarde de euro, iar BERD si BM vor veni cu cate 1 miliard de euro. In plus, Banca Europeana pentru Investitii (BEI) va investi, direct pe proiecte in sectorul privat, circa 1,5 miliarde de euro pe an.

Romania urmeaza sa traga din finantarea externa convenita cu FMI, CE si BM 11,8 miliarde euro in acest an, 7,1 miliarde euro in 2010 si 1,05 miliarde euro in 2011.

Banii de la FMI vor merge la Banca Nationala, pentru acoperirea rezervei valutare, cele 5 miliarde de euro de la CE vor vor fi partial directionate catre Ministerul Finantelor si rambursate de la buget, in 5 ani, iar banii de la BEI si BERD vor fi orientati spre proiecte de investitii, atat din sectorul de stat cat si din cel privat.

Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Din cele 7 acorduri incheiate dupa 1990, 6 s-au incheiat inainte de termen, Romania reusind sa atraga doar 1,2 miliarde din cele peste 2,2 miliarde dolari puse la dispozitie de Fond.