Afacerea Schengen a adus peste 1 mld. euro in conturile firmelor. Afla in ce sectoare continua sa vina banii

Ironic sau nu, partea leului in afacerea Schengen de pana acum ii revine concernului franco-german EADS, care a castigat prin atribuire directa in 2004 un contract in valoare de peste 600 mil. euro pentru securizarea frontierelor Romaniei.

Acum, insa, pe plan politic, Franta si Germania au dat semnalul amanarii aderarii Romaniei la spatiul Schengen, invocand probleme legate de controlarea fluxurilor de imigranti si criminalitatea organizata.

Printre beneficiarii romani de pana acum ai „vizei Schengen” se afla, conform relatarilor din presa, oameni de afaceri cunoscuti precum Ion Tiriac (Premium Auto), Sebastian Ghita (Asesoft) si fostul show-man de televiziune Florin Calinescu (Pro Optica).

Intrarea Romaniei in Spatiul Schengen a reprezentat, dincolo de decizia politica, o uriasa afacere, ce a inclus derularea a catorva sute de contracte comerciale de achizitii, mentenanta si training in valoare de sute de milioane de euro.

Afacerea insa nu se opreste aici. Potrivit expertilor, dupa intrarea Romaniei in spatiul Schengen, firmele care deja au incheiat contracte vor continua sa incaseze bani de pe urma pozitionarii lor in aceasta afacere. De asemenea, vor iesi pe piata noi comenzi in infrastructura, iar transportatorii isi vor putea reduce costurile operationale.

Cum a ajuns Romania sa atraga 98% din fondurile europene

Securizarea frontierei a necesitat inlocuirea vechilor dotari ale politiei de frontiera si vama, de la echipamente de control, monitorizare radar si comunicatii la noi sedii, automobile, nave si elicoptere. Detalii privind achizitiile puteti afla aici.

In conditiile in care cea mai mare parte a fondurilor a venit de la Uniunea Europeana, prin Facilitatea Schengen (602,5 milioane de euro din 2007 pana in prezent), la licitatiile organizate de autoritati au participat sute de firme, dintre cele mai cunoscute.

Astfel s-a ajuns ca Romania sa inregistreze, la finele lui 2010, un adevarat record de absorbtie de fonduri UE. „Gradul de absorbtie a celor 21 de proiecte derulate prin MAI, in valoare de 360,8 milioane de euro a fost de peste 98%”, a declarat, pentru DailyBusiness.ro, Simona Stefan, comisar la Departamentul Tehnic din Ministerul de Interne.

Ulterior, in afacerea Schengen, odata cu obtinerea finantarilor prin Facilitatea Schengen si fondurile Phare s-au inscris si firmele romanesti, multe dintre ele devenind subcontractori ai grupului european.

Pe lista castigatorilor licitatiilor s-au aflat, printre altele, firma omului de afaceri iesean Calin Radu, Mobilis Iasi, care a incasat 24 mil.euro pentru furnizarea de echipamente de acces (statii radio de baza si terminale de abonat) si executarea de „bransamente electrice complexe”, firma Radacini Motors, a iranianului Madadi Ali, care a adunat 18,3 milioane de euro din vanzarea de autovehicule, Porsche Romania, care a semnat contracte de 15 milioane euro cu acelasi obiect, Sebastian Ghita (Asesoft) care a adunat peste 11 milioane de euro din furnizarea de echipamente pentru sisteme de comunicatii, dar si Ion Tiriac (Premium Auto) si Florin Calinescu (Pro Optica) care au castigat un contract de 10,5 milioane de euro pentru „achizitii echipamente pentru supraveghere operativa” (camere portabile, binocluri, ochelari de vedere pe timp de noapte etc.), conform unui articol publicat de Capital in toamna anului trecut.

Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul European pentru Politici Europene, organizatie care a monitorizat derularea angajamentelor Romaniei, a estimat pentru DailyBusiness.ro valoarea totala a contractelor comerciale derulate pana acum in cadrul Programului Schengen la 1,2 miliarde euro.

„Au fost multe lucrari derulate cu fonduri din Facilitatea Schengen, insa au mai fost alte multe contracte, precum cel de modernizare de la Aeroportul Otopeni, care au fost realizate din fonduri bugetare. Cert este ca toate contractele au fost realizate pana la 31 decembrie 2010, astfel ca facilitatile cerute de standardele Schengen sunt operationale„, a declarat Ciucu, pentru DailyBusiness.ro.

Un business de generatii

Afacerea Schengen nu se opreste odata cu aderarea Romaniei la Schengen, indiferent daca va fi in martie 2011, octombrie sau peste 2-3 ani.

Potrivit lui Ciucu, mare parte din contractele derulate in prezent au clauze ce includ mentenanta, asa ca firmele implicate vor incasa si pe viitor bani din acestea.

„Cine a intrat in aceste afaceri, s-a asigurat de un contract pe termen lung, pentru ca fondurile alocate pentru securizarea frontierei UE vor fi, cu siguranta, majorate, pe fondul temerilor privind imigratia ilegala si contrabanda transfrontaliera”, a explicat expertul de la Centrul European pentru Politici Europene.

Cine va mai castiga din viza Schengen? Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor, spune ca avantaje importante vor inregistra transportatorii care nu vor mai fi nevoiti sa astepte ore, daca nu zile intregi in vamile din Vest.

„Odata cu eliminarea granitelor, controalele vor fi eliminate, astfel ca fluxurile de transport se vor accelera, fapt ce va insemna o scadere de costuri pentru transportatori„, afirma Ionescu.

La capitolul oportunitati, expertii vad un potential de business in crestere la granita de Est.

„In conditiile in care granita cu Moldova si Ucraina, plus Marea Neagra vor reprezenta poarta de intrare in spatiul Schengen, se intrevede un potential in crestere in deschiderea unor facilitati de depozitare-gestionare de marfuri in zona vamilor respective”, afirma analistul Cristian Dinulescu.

„Tot viza Schengen ar putea aduce mai multe investitii in infrastructura, fie ca vorbim de cea rutiera, aeriana sau feroviara. Gradul de absorbtie important inregistrat pe contractele Schengen demonstreaza ca, atunci cand exista interes, se pot atrage fonduri UE„, a mai spus analistul.

Ce interese economice ascunde miza Schengen

Potrivit specialistilor, aderarea la Spatiul Schengen atrage interese mult mai mari decat strict afacerile de la frontiera.

Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul European pentru Politici Europene, spune ca decizia nu are nicio legatura cu indeplinirea standardelor tehnice, care au fost indeplinite.

„Miza ascunde interese politice si economice . Vorbim de interesele Germaniei si Frantei, pentru ca problema justitiei nu are nicio legatura cu criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen”, a afirmat expertul.

Expertul Cristian Dinulescu crede ca interesele sunt, in mare parte, economice. La fel crede si fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, care afirma ca ar fi vorba despre niste contracte comerciale promise de Basescu presedintelui francez Sarkozy, care nu au fost finalizate.

Conform lui Titus Corlatean, presedintele comisiei pentru politica externa din Senat, esecul contractului Vinci-Aktor pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov si interesele firmei franceze Areva pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda s-ar fi aflat in prim-plan.

Ce s-a refuzat Germaniei? S-a vorbit, printre altele, despre interesul Deutsche Bank pentru CEC, dupa ce a ratat BCR-ul, de interesul E-on pentru privatizarile din sectorul energetic. Traian Basescu afirma, la numai cateva zile dupa vizita cancelarului german Angela Merkel la Bucuresti ca este necesar ca privatizarile sa fie realizate prin intermediul bursei, un mediu considerat transparent si echitabil.

„La fel cum intrarea in UE a fost conditionata de privatizarea BRD, BCR si Petrom, la fel este si acum. Vizita Angelei Merkel la Bucuresti si episodul incins Basescu-Sarkozy de la summitul NATO de la Lisabona nu au fost intamplatoare”, afirma expertul Cristian Dinulescu.

„Sa nu uitam ca mult controversatul contract cu EADS a fost semnat in august 2004, iar negocierile Romaniei cu UE s-au incheiat, cu succes, in decembrie acelasi an”, a mai spus acesta.

Interesanta, in context, este celebra declaratie facuta de Traian Basescu in 2004, cand afirma despre vizita premierului Frantei la Bucuresti ca ar fi venit aici pentru a primi beneficiile de pe urma sustinerii Romaniei in procesul integrarii: „A venit sa-si ia tainul!„, afirma Basescu.

Coincidenta sau nu, in toamna acelui an, firma franceza Vinci semna primul contract pentru autostrada Comarnic-Brasov, iar Gas de France prelua Distrigaz Sud.

Dincolo de interesele economice, analistul politic Cristian Parvulescu a declarat ca piedicile puse de Franta vin pe fondul interesului lui Sarkozy in a-si gasi un „cal de bataie” in perspectiva alegerilor prezindentiale de anul viitor, in timp ce Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul European pentru Politici Europene, afirma ca amanarea aderarii la Schengen poate fi pusa pe seama problemelor din Grecia.

„Germania si Franta incearca sa evite problemele pe care le au in Grecia, care a esuat in tentativa de a-si securiza granitele si care a devenit o poarta de intrare pentru imigrantii ilegali”, a afirmat acesta.

Simona Stefan, comisar la Departamentul Tehnic din Ministerul de Interne, spune ca nu poate comenta motivele ce s-ar putea ascunde in spatele solicitarii Frantei si Germaniei.

„Pot sa va spun doar, ca din punctul de vedere al Romaniei, toate standardele au fost indeplinite. Pe 20/21 ianuarie, ministrii de Interne din Zona Schengen isi vor spune cuvantul, insa nu vad de ce am avea emotii, avand in vedere rezultatele misiunilor de monitorizare, care s-au incheiat in decembrie. Raspunsul final privind accederea Romaniei la Schengen il vom avea in 2-3 luni”, a mai spus expertul guvernamental.