Marti, Bruxelles-ul a anuntat ca UE este „dispusa sa ajute Romania”, iar „CE a lansat consultari stranse cu autoritatile romane si cu FMI”, relateaza AFP, citata de NewsIn.
Dupa ce au mentinut mult timp suspansul privind intentia de a cere sau nu un imprumut de la Fondul Monetar International (FMI), Guvernul si Banca Nationala (BNR) pastreaza tacerea privind suma dorita. „Suma imprumutului va fi fixata in cursul negocierilor, nu inainte de inceperea lor”, a spus o sursa guvernamentala.
In lipsa unor declaratii oficiale, cifrele vehiculate de analisti variaza intre 5 si 20 miliarde de euro, sume care includ si un imprumut din partea UE, mentioneaza NewsIn.
BNR dispune, cu siguranta, de o estimare a sumei cerute, dar este mai prudent ca aceasta sa nu fie facuta publica, a declarat miercuri presedintele Traian Basescu pentru postul national de radio, precizand numai ca va fi vorba de un credit pe 2 ani.
Basescu a avertizat populatia ca va fi nevoie sa stranga cureaua in urmatoarele luni sau chiar ani.
„Cu cat amanam mai mult adoptarea unor masuri de austeritate, cu atat vom intampina mai multe dificultati in a rambursa acest imprumut si a profita de o relansare a economiei asteptata in urmatorii 2 ani”, a avertizat presedintele.
Printre masurile de austeritate vizate, analistii evoca o crestere a taxelor si impozitelor, printre care TVA-ul, dar si o inghetare a salariilor din sectorul public si a pensiilor.
„Negocierile cu FMI se vor concentra in principal pe nivelul deficitului public. Majorarea taxelor sau impozitelor va fi o decizie strict politica”, considera Ionut Popescu, fost ministru al Finantelor si actual consilier economic al Guvernului.
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, nu crede ca Fondul va insista asupra unei majorari a TVA-ului, (19% in prezent), si nici a cotei unice de impozitare (16%).
„Atentia trebuie mai degraba sa se indrepte spre originea dezechilibrelor economice, adica nivelul cheltuielilor”, a spus Tanasescu, pentru postul de televiziune The Money Channel.