Am ajuns la fundul sacului? Statul lanseaza astazi o super-oferta de titluri in euro

Titlurile oferite de statul roman au o maturitate de la un an si sunt dedicate pietei locale. Grecii si spaniolii au ales sa se imprumute pe pietele externe.

Bineinteles, exista o diferenta intre piete. Una este sa imprumuti de afara, direct de la investitori, alta e sa treci prin bancile locale, care la randul lor isi atrag fondurile cu dobanda aferenta.

Cu toate acestea insa, diferenta intre dobanda oferita la titlurile in euro, de 5%, si la cele in lei, de 7%, este foarte mica, fapt ce ridica destule semne de intrebare cu privire la oportunitatea emisiunii. Si asta mai cu seama ca cei 400 milioane de euro vor fi folositi pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice scadente. Adica cel putin o parte din ei vor fi schimbati in lei, pentru a plati facturile curente.

Mai mult chiar, nivelul dobanzii este cu 0,75% mai mare decat cea platita in noiembrie anul trecut, cand statul a imprumutat 1,4 miliarde de euro de la banci, tot pentru un an.

Guvernul a ales sa se incerce sa se imprumute in euro pentru ca bancile au crescut randamentele la imprumuturile in lei. In plus, n-a avut de ales.

Presiunile asupra bugetului sunt tot mai mari, in conditiile in care deficitul bugetar se accentueaza, iar FMI nu mai este de acord ca banii din imprumutul extern sa mai mearga la buget.

Au castigat bancile meciul cu statul roman?

Lansarea emisiunii de titluri in euro vine dupa ce, in ultima vreme, bancile au speculat perioada de instabilitate si foamea de bani a Guvernului si au reinceput sa ceara dobanzi tot mai mari, de peste 7%. Asta dupa ce, in ultimul an, randamentele la titlurile in lei coborasera de la 14 spre 6%.

Pana acum, statul a refuzat mare parte din ofertele bancilor. Avea la Trezorerie un fond-tampon de circa un miliard de euro, constituit la recomandarea FMI, din care si-a acoperit gaurile.

Intre timp insa, situatia financiara s-a inrautatit, iar statul a ajuns in situatia in care, potrivit cotidianului Gandul, isi pune chiar problema sa rationalizeze plata salariilor si pensiilor.

Perspective sunt cu atat mai negre cu cat, de acum incolo, Guvernul isi poate lua adio de la banii de la FMI. Acestia vor merge direct in conturile BNR. Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca nu mai poate fi de acord ca banii imprumutati sa plateasca pensii si salarii. ”Avem nevoie de reforme, nu mai trebuie sa traim pe bani imprumutati”, a declarat Isarescu.

Cum era de asteptat, bancile au profitat de ”oportunitate”. Au fortat statul cu randamente pe 7% pe lei, determinandu-l astfel sa aleaga varianta titlurilor in valuta. Si asta in conditiile in care o emisiune de bonduri pe pietele internationale e un gest sinucigas intr-o perioada in care Romania este data de exemplu in Occident la capitalul ”Cum sa iti pui singur bete in roate”.

Titlurile in euro reprezinta o afacere rentabila pentru bancheri. Statul le ofera o dobanda de 5%, in conditiile in care sumele pe care sunt obligate sa le tina la BNR in rezerve poarta o dobanda de numai 1%.

Potrivit specialistilor, afacerea ar fi fost batuta in cuie saptamana trecuta la Bruxelles, acolo unde reprezentantii celor 9 mari banci straine prezente in Romania au conditionat mentinerea lichiditatilor in euro de existenta unor afaceri rentabile. Iar titlurile in euro au cazut la tanc.

Nota de plata pentru balbaielile Guvernului

Expertii in domeniu se asteapta bancile sa cumpere, fara nicio problema, toate titlurile oferite la licitatia de astazi.

Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania, estimeaza ca oferta ar putea fi suprasubscrisa, mai cu seama ca numai cei 13 dealeri primari vor asigura 520 milioane de euro, in conditiile in care sunt obligati sa investeasca minimum 10% din valoarea emisiunii (40 mil. euro fiecare).

Potrivit analistilor citati de Reuters, emisiunea de titluri in euro de astazi ar putea fi urmata in curand de altele asemenea, la randamente din ce in ce mai mari.

”Din cauza masurilor de austeritate care impiedica relansarea economica, dar si a guvernului instabil, Guvernul roman pierde lupta pentru limitarea costurilor de imprumut si risca sa fie nevoit sa plateasca pe viitor investitorilor si mai multi bani, relata Reuters, intr-o analiza despre situatia din Romania.

”Autoritatile s-au chinuit sa vanda obligatiuni la randamente considerate acceptabile de catre oficialitati si au refuzat sa depaseasca pragul de 7%, insa yield-urile au sanse mai mari sa creasca decat sa scada”, afirma Reuters.

Bancile vor profita din nou, astfel, cu succes, de instabilitatea din Romania, remarcata de toate marile institutii straine, cu exceptia, bineinteles a FMI-ului, direct interesata sa continue acordul cu Romania si, mai nou, sa propuna un nou imprumut.

Asta in timp ce Ungaria a anuntat ca va renunta la un nou acord stand-by, premierul Viktor Orban reclamand recastigarea ”suveranitatii statale”. Analistii spun ca Romania mai are mult pana sa ajunga in situatia Ungariei. La Budapesta, rezultatele pozitive ale reformelor se vad deja, ungurii au iesit din recesiune, iar perceptia investitorilor e tot mai buna.

La noi insa, recesiunea tinde sa se adanceasca odata cu cresterea TVA-ului si reducerea salariilor bugetarilor, lucru reliefat si de locul fruntas ocupat de Romania in topul celor mai riscante tari din lume, intocmit de CMA Data Vision. Suntem pe locul 9, cu o probabilitate de faliment de 21,8%.

Dintre tarile din UE, numai Grecia sta mai prost decat noi, pe locul II. Insa grecii, sa nu uitam, au reusit in ultima vreme sa vanda titluri de 1,95 mld.euro, la un randament de numai 4,05%, asta in ciuda faptului ca datele macro-economice sunt mult mai proaste decat la noi.

Foamea de bani

Potrivit expertilor citati de Reuters, Romania trebuie sa se imprumute de 19 miliarde lei pana la sfarsitul acestui an, daca transele de la FMI continua sa fie aprobate, iar titlurile de trezorerie in euro scadente in noiembrie sunt refinantate.

De la inceputul anului, Ministerul Finantelor a imprumutat prin vanzarea de titluri de stat 21,9 miliarde de lei, in conditiile in care se astepta la 34-40 de miliarde de lei.

De departe, cea mai slaba performanta a fost inregistrata luna trecuta cand Finantele au reusit, in cele 7 licitatii, sa atraga numai 920 milioane de lei din cei 4,6 miliarde de lei la care sperau. Performanta tinde sa se repete si in aceasta luna.

Astfel, spre exemplu, la ultima licitatie de titluri in lei, desfasurata luni, Finantele au reusit sa vanda titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare de 295,5 milioane de lei la un randament mediu de 7% pe an, sub nivelul programat initial de 750 de milioane de lei.

Un randament mai mare a fost platit de stat la o licitatie din februarie, cand obligatiunile la sase luni scoase la licitatie au fost adjudecate de banci la un randament mediu de 7,33% pe an.

In total, in aceasta luna, Finantele au vandut titluri de stat de 1,39 miliarde de lei, sub valoarea programata de 4,65 miliarde de lei.