Provizioanele constituie rezerve monetare pe care trebuie sa si le realizeze bancile in functie de intarzierile clientilor la plata ratelor, si a caror valoare depinde de numarul de zile de intarziere pentru fiecare credit in parte.
Banca centrala a decis cresterea provizioanelor in medie cu 3 puncte procentuale, deoarece majorarea dobanzii cheie a creat premisele scumpirii creditelor in lei, iar aceasta ar putea avea ca efect majorarea imprumutului in valuta, actualmente foarte riscant avand in vedere fluctuatiile din ultimul timp, conform guvernatorului Mugur Isarescu.
Prin urmare, BNR a decis sa ia masura de crestere a provizioanelor bancilor comerciale pentru creditele in valuta, tocmai pentru a descuraja „imprumuturile riscante, cum ar fi cele ale debitorilor cu venituri mici, care contracteaza imprumuturi in valuta si realizeaza castiguri in alta moneda decat aceea in care au facut imprumutul, fiind astfel expusi riscului fluctuatiei valutare”, a spus Isarescu.
Unii analisti spun insa ca, transpusa in costul creditelor, majorarea provizioanelor inseamna o crestere relativ mica de dobanzi.
„Majorarea nivelului provizioanelor nu va conduce automat la cresterea dobanzilor la creditele in valuta. Unele banci ar putea opta pentru castigarea de cota de piata in dauna profitului, si atunci nu vor modifica costul creditelor in valuta”, a spus pentru DailyBusiness Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania.
La randul sau, Rozalia Pal, economist sef al bancii UniCredit Tiriac, sustine ca transpunerea costului provizioanelor in cel al creditelor va tine de strategia pe care o va aplica fiecare banca in parte.
„Chiar daca bancile ar recurge la majorarea dobanzilor ca urmare a cresterii provizioanelor e greu de cuantificat care ar fi nivelul noilor costuri la imprumuturi. Pentru asta, fiecare banca va trebuie sa faca o analiza a propriului portofoliu. Se poate aprecia ca o majorare cu 3 puncte procentuale a nivelului actual al provizioanelor inseamna costuri suplimentare destul de mici, insa nu de ignorat”, a mai spus Dumitru.
Transferata in costul creditelor, majorarea provizioanelor ar putea insemna o crestere nu foarte importanta, de ordinul a 0,1-0,2 puncte procentuale, conform unor pareri din piata bancara.
„Decizia BNR poate fi vazuta si ca un exercitiu de imagine. Ideea de descurajare a creditarii in valuta a fost bine primita in exterior. Chiar daca nu este o interventie care va descuraja bancherii sa acorde credite in valuta, BNR a trimis institutiilor de credit un semnal ca este dispusa sa ia masuri pentru a diminua cresterea imprumuturilor in valuta. Decizia ar putea fi vazuta si ca promisiunea pentru alte masuri de descurajare in viitor”, a mai spus Pal.
Astfel, provizioanele ce vor fi constituite de bancile comerciale pentru creditele aflate in categoria standard vor creste cu 2 puncte procentuale de la 5% din valoarea creditului la 7% din valoarea creditului.
Provizioanele pentru creditele aflate in observatie se vor majora pana la 8% din valoarea creditului, de la 5% cat sunt in prezent, iar provizioanele pentru imprumuturile incadrate in categoria substandard se vor majora la 23% de la 20% cat sunt in prezent.
Pentru creditele care se incadreaza in categoria „indoielnic”, nivelul provizioanelor va creste de la 50% la 53% din valoarea creditului.
Pentru intarzieri intre 16-30 de zile, creditele se includ in categoria „in observatie”, iar pentru intarzieri intre 31 si 60 de zile, categoria de incardare este „sub-standard”. In cazul in care restantele sunt cuprinse intre 61 si 90 de zile, imprumutul va fi considerat „indoielnic”, fiind trecut pe „pierdere” daca restantele depasesc aceasta limita. Dupa declansarea procedurilor judiciare, creditul este considerat automat „pierdere”.
BNR a mentionat ca bancile comerciale vor trebui sa constituie provizioanele dupa 30 de zile de la aparitia masurii in Monistorul Oficial. Banca centrala nu a precizat la ce data va fi publicata decizia in Monitorul Oficial.