Evolutia economiei, a investitiilor, a finantarilor, cea a cursului si daca Romania va semna un acord de imprumut cu FMI, sunt principalele intrebari la care romanii asteapta un raspuns anul acesta.
Poate cea mai mare intrebare legata de evolutia Romaniei de anul acesta vizeaza parcursul economiei: va continua ritmul de crestere sau se va ajunge la recesiune?
Adrian Mitroi, secretar general in cadrul CFA Romania – Chartered Financial Analysts, considera ca Romania nu va ajunge in recesiune. „Cred mai degraba ca va fi vorba de o crestere cuprinsa intre 0 si 2%”, a spus acesta.
Parerea este impartasita si de Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, care sustine ca anul acesta Romania va fi ferita de recesiune, cu conditia ca investitiile publice necesare, parte componenta a produsului intern brut (PIB), sa fie realizate. „Daca aceasta conditie ar fi indeplinita, atunci Romania ar putea atinge o crestere de 2-3%”, a spus acesta.
Cea mai pesimista previziune in privinta evolutiei economiei pentru anul acesta a avut-o Moody’s, care a estimat o valoare negativa a indicelui.
Si la nivelul analistilor locali exista voci care sustin ca economia s-ar putea indrepta spre aceasta evolutie.
Astfel, Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, considera ca in conditiile in care anul agricol va fi unul prost, am putea asista la intrarea Romaniei in recesiune. Ca si in cazul Moody’s, termenul „recesiune” este interpretat ca scadere a economiei in 2009, fata de 2008.
Daca vorbim insa de recesiune tehnica, respectiv scaderea consecutiva a PIB doua trimestre la rand, atunci de anul acesta este de asteptat sa fim deja in recesiune, atrage atentia Adrian Mitroi.
Cele mai optimiste estimari, intre care si cea a analistilor Bancii Comerciale Romane, vizeaza o crestere economica de 4-5% pentru 2009.
In acelasi timp, cele doua partide aflate la guvernare, PD-L si PSD, mizeaza pe o crestere a economiei de 3% in 2009.
Investitiile vor scadea in 2009 la o pondere mai mica in deficitul de cont curent
Evolutia investitiilor straine directe, care reprezinta principala finantare a deficitului de cont curent al Romaniei, este o alta enigma a anului 2009.
O alta intrebare legata de 2009 este daca ar fi bine ca Romania sa semneze un acord cu Fondul Monetar International, pentru a reusi sa faca rost de fondurile care ar ajuta-o sa realizeze reformele propuse.
In ceea ce priveste investitiile straine, Adrian Mitroi considera ca este pusa sub semnul intrebarii in special venirea in tara a investitiilor noi ce vizau Romania, cum ar fi Voestalpine si altele. „Criza i-a determinat pe investitori sa-si eficientizeze la maximum investitiile si sa faca o evaluare drastica a pietelor de destinatie, sub raport de randamente oferite, costuri etc”, este de parere secretarul general al CFA Romania.
El a specificat ca pentru investitii este nevoie de finantari, al caror nivel a scazut drastic in ultima perioada. In schimb, investitorii deja intrati pe piata nu vor avea incotro si, pentru a rezista, va trebui sa isi continue investitiile pornite, chiar daca nu in acelasi ritm.
Adrian Mitroi crede ca nivelul investiilor straine directe, vazute ca principala sursa de finantare a deficitul de cont curent, va scadea anul acesta intr-un ritm accelerat, sub nivelul de 56,5% din deficitul de cont curent, cat a reprezentat in 2008.
Dat fiind nivelul scazut al investitiilor straine directe asteptat pentru 2009, Liviu Voinea sustine ca acestea nu mai pot fi principalul mijloc de finantare al datoriei Romaniei, estimata de economist la 40 miliarde de euro si ingloband datoria externa a Romaniei, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, o parte din datoria externa pe termen lung.
Directorul executiv al GEA considera ca singurul mod in care deficitul extern al Romaniei ar putea fi finantat ar fi semnarea unui acord cu Fondul Monetar International.
„Semnarea unui contract de imprumut cu FMI se impune in special acum, cand nu mai exista surse externe de finantare. In plus, acordul ar prevedea anumite stringente in folosirea fondurilor, iar Romania are nevoie acum de disciplina”, sustine Voinea.
Vestea buna pe care ar putea-o aduce 2009 va fi cel mai probabil insa scaderea consumului, ceea ce va conduce la diminuarea importurilor si implicit a deficitului de cont curent. Adrian Mitroi de la CFA Romania mizeaza pe un nivel al deficitului de cont curent de 10% din PIB (fata de 13,5%, cat este estimat pentru 2008).
Prognoza programului guvernamental pentru deficitul de cont curent de anul acesta este de 11%, dar Liviu Voinea considera ca se poate cobori chiar sub acest nivel, in functie de valoarea atinsa de PIB. „Daca economia va creste mai lent decat in estimari, ponderea deficitului in PIB ar putea fi sub 10%”, a spus reprezentantul GEA.
Romania va avea insa in continuare un deficit extern mare, greu de finantat acum, cand pietele financiare sunt inghetate. Asadar, se pune intrebarea cand vor incepe sa circule la niveluri normale fonduri dinspre piata europeana spre piata locala si dinspre bancile locale spre populatie.
Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Pensii, estimeaza ca dezghetarea pietelor financiare s-ar putea realiza in a doua jumatate a anului 2009.
Atingerea pragului de 4 lei/euro va tempera consumul
Evolutia cursului, de care este legata stabilitatea financiara a romanilor indatorati in valuta, este o alta asteptare legata de anul 2009.
Economistii ING Bank Romania, cei ai bancii Unicredit Tirac si Raiffeisen Bank estimeaza atingerea pragului de 4 lei/euro si un nivel mediu al cursului superior celui din 2008.
In opinia lui Adrian Mitroi, deprecierea leului pana la acest nivel ar fi chiar necesara: „Deprecierea leului, desi cu un impact negativ asupra stabilitatii financiare a romanilor debitori in euro, ar fi un rau necesar pentru disciplinarea populatiei in general si a guvernantilor, conducand la temperarea consumului”.
S-ar putea „crampona” banca centrala de acest nivel, incercand sa apere un nivel al cursului de pana la 4 lei/euro? Mitroi atrage atentia ca interventiile BNR la nivel valutar se fac cu costuri destul de mari, diminuand rezerva valutara. Pe de alta parte, a incerca sa pastrezi cu orice pret un curs sub acest nivel, in conditiile in care toate monedele din jur fluctueaza, inseamna si transmiterea unui semnal de nesiguranta in piata.