In 2010, leul a fost stabil fata de euro, marcand o depreciere modesta, de 1,02%, insa moneda nationala s-a depreciat semnificativ (cu peste 8%) fata de dolarul american.
Ingrijorarile din prima parte a anului trecut – la inceput in ceea ce priveste Grecia, apoi extinse catre Irlanda, Portugalia si Spania- au facut ca dolarul sa se aprecieze in fata euro, marcand avansuri importante si in fata leului romanesc.
La randul sau, anul 2011 a debutat intr-o nota care indica o continuare a ingrijorarilor legate de finantarea unor state europene, acest lucru cantarind greu asupra euro.
Tendinta inregistrata in luna ianuarie a acestui an a fost insa una favorabila leului romanesc, in principal in fata euro, o data cu semnalele privind un nou acord cu FMI, de tip preventiv de data aceasta, care sa il inlocuiasca pe cel care expira in luna mai. In plus, asteptarile mediului de afaceri pentru anul acesta sunt la randul lor mai optimiste, iar un indice al increderii in economie bazat pe un sondaj CE a aratat o imbunatatire a perceptiei, crescand de la 81,1 la 81,6 puncte.
„Economia romaneasca ar putea iesi in sfarsit din recesiune in cursul acestui an, iar pietele iau in calcul acest aspect, stabilizand <
El a precizat ca un potential efect pozitiv asupra monedei nationale poate fi si apropiata listare a Fondului Proprietatea, care ar putea atrage fonduri externe spre piata de capital, dupa o pauza foarte lunga.
„Daca volumele de tranzactionare vor fi considerabile – si exista sanse in acest sens – atunci si sumele alocate FP si pietei de capital autohtone in general ar putea spori, creand un influx pozitiv, desi nu spectaculos, spre leul romanesc”, a adaugat Safta.
In acelasi timp, respectarea unor puncte din acordul cu FMI, intre care problema spinoasa a arieratelor, ramane un posibil semn de intrebare.
„Banca Nationala ar putea alege calea unei scaderi graduale a ratei de dobanda, insa numai in masura in care aceasta nu ar afecta major cursul de schimb. Un palier 4,1 ? 4,3 ar putea fi agreat de BNR, insa un factor de risc este evolutia crizei datoriei suverane in Europa”, a precizat Victor Safta.
Francul elvetian a inregistrat in 2010 o apreciere considerabila in fata Leului romanesc. Turbulentele din zona Euro si politica Federal Reserve au dus la cresterea interesului pentru francul elvetian, vazut in mod traditional ca activ <
Zlotul a reflectat imaginea singurei economii din Europa care a evitat recesiunea, castigand anul trecut 3,57% in fata euro, dar depreciindu-se totusi cu un procent apropiat fata de dolarul american.
Forintul maghiar a fost insa contra-performerul regiunii, atat pe seama economiei slabite, cat si in urma diminuarii increderii investitorilor dupa luarea unor masuri precum trecerea fortata a activelor fondurilor de pensii private catre sistemul de stat, masurile luate privind presa, incercarile premierului de imixtiune in politica bancii centrale. Forintul a pierdut 2,81% in fata euro si a scazut cu 10,19% fata de dolarul american.
De altfel, in 2010, euro a pierdut 6,5% in fata dolarului american, in timp ce lira sterlina s-a depreciat cu 3,31%, lucru reflectat, desigur, in alegerea instrumentelor de investitii pe pietele de capital.
Anul trecut, euro a pierdut masiv si in fata yenul japonez (18,2%), fata de depreciere de 12,6% inregistrata de dolarul american fata de moneda japoneza.
In fata unui euro slab, dolarul australian (AUD) si, respectiv, cel canadian (CAD) au cunoscut dinamici si mai accentuate, incluse intr-un trend clar, relativ simplu de exploatat de catre cunoscatorii analizei tehnice. Euro a pierdut astfel 11,34% fata de CAD si 17,78% in fata AUD, rezultate spectaculoase pentru valorile uzuale din pietele forex.