Mai multi analisti economici si reprezentanti ai bancii centrale au participat la conferinta anuala a Asociatiei Analistilor Financiari-Bancari din Romania (AAFBR), organizata joi la BNR.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, le-a cerut participantilor opinia privind mai multe subiecte, printre care provocarile Romaniei si riscurile care ar ameninta revenirea cresterii economice.
Economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie Chidesciuc, a spus ca principala provocare este legata de procesul de ajustare fiscala.
„Daca vrem sa speram la crestere economica sanatoasa, nu putem sa o facem decat daca ne rezolvam problemele. Acest proces de ajustare fiscala trebueie sa se faca pe cheltuieli, dar nu trebuie sa fie ignorata partea investitionala.
Avem nevoie de investitii acum ca sa putem spera la o crestere in viitor”, a spus Chidesciuc.
Analistii au cazut de acord asupra importantei cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie pentru investitiile straine directe.
„Economisirea noastra interna este prea mica pentru a dezvolta tara si sa convergem in mod real. Trebuie sa fii atractiv. Trebuie sa ne iasa din cap ideea ca trebuie sa avem cele mai mici salarii, cea mai mica fiscalitate. Trebuie sa punem accent pe chestiuni care tin de calitate”, a spus economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru.
El a recunoscut, insa, ca astfel de masuri nu sunt simple si, mai ales, usor de acceptat de catre mediul politic, intrucat nu ofera rezultate imediate, ci mai degraba pe termen mediu sau lung.
La randul sau, economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, nu crede ca investitiile straine directe vor ajuta foarte mult economia anul viitor, in special din cauza imaginii mai putin bune pe care o are Romania pe plan international.
„Din pacate in 2011 nu cred ca ne vom inunda cu investitii straine masive, datorita faptului ca datele statistice nu arata foarte bine. Sunt putine tari care in 2010 au scadere economica. E o problema si de imagine”, a spus Anghel.
El este de parere ca Romania ar trebui sa fie mult mai activa in a prezenta investitorilor straini proiectele pe care vrea sa le lanseze si considera ca finalizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda ar putea fi un avantaj.
Legat de riscurile pentru viitor, Dumitru considera ca cel mai important este acela ca mediul politic sa nu continue reformele deja incepute.
„Cred ca suntem cu totii de acord ca cel mai mare risc este unul care tine de politic, de angajamentul fortelor politice de a merge inainte cu reformele, sa reapara mugurii cresterii economice si sa vedem un apetit pentru reforme in scadere”, a mai spus Dumitru.
Si Croitoru a apreciat ca riscurile politice raman destul de ridicate in viitor, mai ales in perspective in care vor fi alegeri in 2012, 2013 si 2014.
„Raman ridicate pentru ca, in primul rand, avem o dependenta foarte mare de ajutoare (sociale ?n.r.). Fara o reforma profunda a acestor ajutoare, riscurile acestea raman mari”, a explicat Croitoru.
Anghel crede ca Romania are nevoie de o o mai buna capacitate administrativa, de o prioritizare a proiectelor si de termene care sa fie respectate.
„Dupa ce implementam aceste masuri, avem mare nevoie de un ghidaj economic extern. O alta problema este ca vom avea cinci alegeri in urmatorii 10 ani si am vazut ce inseamna masuri populiste si, din pacate, nu putem spune nu unor masuri populiste care ne pot confisca cresterea pe termen lung”, a spus Anghel.
Economistul-sef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, crede ca unul dintre riscuri este acela „de a ne culca pe o ureche si a spune ca o colectare mai buna nu se poate”.
„De ce a putut Bulgaria, cu un TVA de 17% si o cota unica de 10%, sa colecteze 38% din PIB, iar Romania, cu un TVA de 19% si o cota unica de 16%, sa colecteze 33%?”, s-a intrebat Libocor.
El atrage atentia totodata ca, in ceea ce priveste taxele, nu trebuie sa se mizeze pe ideea ca „suntem ieftini, deci suntem atractivi”.
„Nu putem sa trecem cu vederea modul la care la nivel politic se reglementeaza activitatea sociala si economica: majoram TVA, micsoram TV. Ultimul risc il gasim in gradina noastra. Este riscul de a cadea pe o panta destul de periculoasa a neincrederii in moneda pe care o ai in buzunar, in venitul pe care il ai, si in viitor”, a incheiat Libocor.