Procesul susţine că practicile anticoncurenţiale ale Apple se extind dincolo de afacerile cu iPhone şi Apple Watch, invocând reclamele Apple, browserul, FaceTime şi ofertele de ştiri.
”Fiecare pas în conduita Apple a construit şi întărit şanţul în jurul monopolului său de smartphone”, spune procesul, intentat de DOJ şi de 16 procurori generali la tribunalul federal din New Jersey.
Acţiunile Apple au scăzut cu peste 4% în timpul tranzacţiilor de joi. Departamentul de Justiţie a declarat într-un comunicat că, pentru a-i atrage pe consumatori să cumpere iPhone-uri, Apple a decis să blocheze aplicaţiile de mesagerie pe mai multe platforme, a limitat compatibilitatea cu portofeluri ale terţilor şi ceasurile inteligente şi a întrerupt programele non-App Store şi serviciile de streaming în cloud.
Procesul reprezintă un risc semnificativ pentru modelul de afaceri al companiei. Compania spune că respectarea reglementărilor costă bani compania, ar putea împiedica introducerea de noi produse sau servicii şi ar putea afecta cererea clienţilor.
Procesul ar putea forţa Apple să facă schimbări în unele dintre cele mai valoroase afaceri ale sale: iPhone, în care Apple a raportat vânzări de peste 200 de miliarde de dolari în 2023, Apple Watch, parte a afacerii de dispozitive purtabile de 40 de miliarde de dolari a companiei, şi linia de servicii profitabilă, care a raportat venituri de 85 de miliarde de dolari.
Procurorul general al SUA Merrick Garland a declarat într-o conferinţă de presă că Curtea Supremă defineşte puterea de monopol ca fiind ”puterea de a controla preţurile sau de a exclude concurenţa”.
”Aşa cum se precizează în plângerea noastră, gigantul tech are această putere pe piaţa smartphone-urilor. Dacă este lăsat necontestat, Apple va continua doar să-şi consolideze monopolul smartphone-urilor”, a spus Garland.
Apple a declarat într-un comunicat că nu este de acord cu premisa procesului şi că se va apăra împotriva acestuia.
”Acest proces ameninţă cine suntem şi principiile care diferenţiază produsele Apple pe pieţe extrem de competitive. Dacă reuşeşte, ne-ar împiedica capacitatea de a crea genul de tehnologie pe care oamenii o aşteaptă de la Apple, unde hardware-ul, software-ul şi serviciile se intersectează. Ar crea, de asemenea, un precedent periculos, dând puterea guvernului să aibă un cuvânt greu în proiectarea tehnologiei oamenilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Apple pentru CNBC.
Procesul urmează anilor de investigaţii asupra practicilor de afaceri ale Apple şi unor dosare anterioare ale DOJ împotriva Apple: unul pentru preţurile cărţilor electronice şi altul din cauza acuzaţiilor că s-a înţeles cu alte companii de tehnologie pentru a reduce salariile.
”Acest comportament anticoncurenţial este conceput pentru a menţine puterea de monopol a Apple în timp ce extrage cât mai multe venituri posibil”, se spune în plângere.
Plângerea evidenţiază comentariile CEO-ului Tim Cook şi altor directori. Unii utilizatori au cerut Apple să îmbunătăţească mesajele de la Android la iPhone.
Dezvoltatorii au mers până la crearea de aplicaţii care pot ocoli limitările platformei, doar pentru a fi închise de Apple. Procurorii au evidenţiat un schimb de replici între Cook şi un consumator. ”Nu vreau să sune personal, dar nu pot să-i trimit mamei mele anumite videoclipuri”, a spus un utilizator lui Cook, referindu-se la un interviu din 2022, la un eveniment Vox Media. Se arată în plângere.
”Cumpără-i mamei tale un iPhone”, a răspuns Cook. DOJ se concentrează, de asemenea, pe ceasul inteligent al Apple, Apple Watch, spunând că compania l-a proiectat să funcţioneze doar cu iPhone-uri, şi nu cu dispozitive Android.
Decizia companiei înseamnă că ”utilizatorii care achiziţionează Apple Watch se confruntă cu costuri substanţiale din buzunar dacă nu continuă să cumpere iPhone-uri”, potrivit plângerii.
DOJ a declarat că a luptat împotriva serviciilor de streaming în cloud de pe platforma sa App Store, blocând accesul consumatorilor la jocuri video de înaltă calitate pe iPhone-uri, reluând plângerile Microsoft şi ale părintelui Facebook, Meta.
Garland a spus că DOJ se uită şi la schimbarea politicilor din jurul Apple Wallet, aplicaţia companiei pentru carduri de credit şi plăţi pe bază de telefon.
”Când un utilizator de iPhone introduce un card de credit sau de debit în Apple Wallet, Apple se implică în procesul care altfel ar avea loc direct între utilizator şi emitentul cardului”, a spus Garland.
Apple s-a confruntat mai recent cu mai multe provocări antitrust semnificative, concentrate în mare parte pe controlul său asupra iPhone App Store. În cea mai mare parte, a câştigat într-un proces civil împotriva Epic Games în 2021, deşi a făcut concesii în timpul procesului şi a trebuit să facă unele modificări în politicile sale conform legii din California.
”Procesul de astăzi urmăreşte să tragă compania la răspundere şi să se asigure că nu poate implementa acelaşi manual ilegal pe alte pieţe vitale”, se spune în comunicat.
Procurorul general adjunct pentru probleme antitrust Jonathan Kanter a susţinut în timpul unei conferinţe de presă de joi că Apple a beneficiat de acţiunile anterioare ale DOJ împotriva Microsoft.
”Apple în sine a fost un beneficiar semnificativ al acestui caz. Şi remediul a deschis calea pentru ca Apple să lanseze iTunes, iPod-ul, eventual iPhone, fără restricţii anticoncurenţiale, taxe excesive şi represalii”, a spus Kanter.
Compania se confruntă în prezent cu Comisia Europeană dacă respectă noua lege pentru servicii digitale (Digital Markets Act), care obligă Apple să deschidă magazinul de aplicaţii pentru iPhone unor rivali precum Microsoft sau Epic Games.
Apple intenţionează să taxeze companiile mari care evită magazinul de aplicaţii cu 50 de cenţi per descărcare.
Apple a fost amendată cu 2 miliarde de dolari în UE pentru o dispută cu Spotify despre dacă serviciul de streaming de muzică se poate conecta la site-ul său web şi la sistemul de cont în interiorul aplicaţiei sale.
Apple deţinea cu iPhone o cotă de 64% pe piaţa din SUA, în ultimul trimestru al anului 2023, faţă de 18% pentru Samsung, potrivit Counterpoint Research.
Apple nu este singura companie mare de tehnologie care se confruntă cu controlul guvernului. DOJ a depus un dosar antitrust împotriva Google în 2020 pentru poziţia sa dominantă pe piaţa serviciilor de căutare şi încă unul pentru afacerea sa de publicitate.
De asemenea, DOJ a dat în judecată Microsoft în anii 1990, forţând-o în cele din urmă să permită utilizatorilor să separe browserul Internet Explorer de sistemul de operare Windows.