Presiuni din ce in ce mai mari dinspre head-office-urile din strainatate, bani evaporati rapid peste hotare, investitii si cheltuieli reduse la minim. Marea majoritate a companiilor straine prezente in Romania aplica, in aceasta perioada, ample programe de restructurare.
Fortate de prabusirea pietelor occidentale, marile companii, de la cele din domeniul bancar, la imobiliare si retail, pistoneaza filialele din Est, in cautarea resurselor financiare care sa acopere pierderile din bilanturile globale.
Surse din cadrul multinationalelor romanesti spun ca presiunea este foarte puternica, iar creditele intragrup si investitiile au fost taiate, in asteptarea unor vremuri mai bune.
Analistul economic Ilie Serbanescu considera ca acest fenomen era de asteptat sa apara, insa intensitatea sa este mult mai puternica, pe fondul crizei economice.
In opinia sa, investitiile straine, ce au atins nivelul record de 9 miliarde de euro in 2008, contin doua componente – una benefica pentru stat, in prima faza, ce include intrarea capitalului in tara, crearea de locuri de munca, oportunitati de afaceri pentru furnizorii locali, si o a doua faza, cea a recuperarii, in care firmele incep sa isi retraga profiturile, una in care statul, daca nu ii ofera investititorului oportunitati, risca sa piarda foloasele investitiei.
„Daca insa faza a doua intervine extrem de rapid (cum se intampla acum, pe fondul crizei – n.r.), partida este pierduta, intrucat, oricat ai fi fost de genial si eficient in valorificarea resurselor interne, nu exista practic timp pentru a trage foloase de pe urma investitiilor directe straine ca aport la balanta de plati”, a explicat analistul.
Iar cele mai bun exemplu este sistemul bancar, unde dupa ani de zile in care creditarea a atins niveluri record, a venit momentul platii, iar autoritatile au ajuns sa sa imprumute de la Fondul Monetar International (FMI) pentru a acoperi golurile de finantare, in contextul in care corporatiile financiare au oprit fluxurile de capital spre Romania.
„Marile vulnerabilitati externe ale Romaniei, atat de negative in conditiile crizei financiare si economice internationale actuale, precum si dezarticularea economica, deja aproape intratabila prin dezechilibrul de nerezolvat intre consum si productie, sunt inainte de toate opera bancilor straine, si nu a investitiilor straine”, considera Ilie Serbanescu.
Statul discuta cu bancile de pe pozitii de „te rog frumos”, afirma alti specialisti.
„S-a ajuns in situatia in care statul cauta un acord de bun simt cu bancile, botezat gentleman agreement, in care le roaga sa nu scoata banii din tara, o astfel de decizie avand consecintele unui adevarat faliment pentru statul roman”, a explicat analistul Cristian Dinulescu.
FMI, pansamentul anti-criza la scaderea investitiilor straine
In ultimii 2-3 ani, cele mai multe investitii straine in Romania au vizat sectorul bancar (credite acordate de bancile mama filialelor pentru creditare si extinderea retelelor), imobiliarele si industriile conexe, retailul si sectorul auto, in special cel de subansamble.
Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), companiile straine au realizat anul trecut profituri de 5,5 miliarde de euro in Romania, in conditiile in care, spre comparatie, in 2004, castigul net era de circa 2 miliarde de euro pe an.
In 2009, in contextul in care toate aceste domenii sunt grav afectate de criza, investitiile straine se vor concentra, potrivit Melaniei Hancila, seful Research and Strategy Department in cadrul Volksbank Romania, spre domenii precum energia alternativa, agricultura, turism si servicii.
Lucian Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), se asteapta ca nivelul investitiilor straine directe sa nu depaseasca, in acest context, 5 miliarde euro, comparativ cu 9 miliarde euro, nivelul de la finalul lui 2008, cand erau luate in calcul si creditele intragrup. Analistii de la ING sunt ceva mai sceptici, estimand nivelul investitiilor straine la numai 3,5 miliarde de euro.
„Dupa ce, in perioada 2005-2007, am avut intrari de capital de 21 miliarde de euro, iar iesirile au fost de 10,3 miliarde, este de asteptat ca in acest an sa inregistram un regres puternic, in contextul in care profiturile au fost, pe ansamblu, la jumatatea sumelor investite. In contextul crizei, iesirile vor fi mult mai ample”, estimeaza expertii.
Autoritatile au anticipat acest fenomen, considerat natural de specialisti. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a declarat, recent, ca Romania s-a obisnuit sa traiasca din resurse externe. In aceste conditii, imprumutul de tara este considerat de presedintele Traian Basescu ca o centura de siguranta. Cele 12 miliarde de euro care vor intra in tara pana la finele anului vor juca rolului unui „pansament” pentru economie, mai ales ca sumele trimise de muncitorii romani din strainatate se vor reduce drastic.
„Este probabil ca sectorul privat sa scoata mai mult decat va introduce, cel putin in partea nebancara. In 2009 vom avea iesiri nete de capital in sectorul privat, incepand cu societatile de leasing si corporatiile”, a comentat Isarescu, precizand ca, in ceea ce priveste sectorul bancar, „netul” (diferenta intre intrari si iesiri) va tinde spre zero in 2009.
Investitiile Ford si Renault, marile sperante pentru economie
Intr-o economie bazata in majoritate pe consum, in care creditul a jucat, cel putin pana acum, rolul esential, singura speranta pentru 2009, in opinia specialistilor, o reprezinta investitiile strategice, planificate de mult, in genul celor preconizate de Ford si Renault.
Companii ca Voestalpine, Immoeast si Arcelor Mittal si-au amanat pe termen nedeterminat investitiile, astfel ca marile sperante se mai pun, in principal, in cei 2 mari jucatori din industria auto, Ford si Renault, mai cu seama ca statul vrea sa le ajute sa obtina credite de la Banca Europeana de Investii, pentru a dezvolta afacerile din Romania.
Ford a promis investitii de peste 675 milioane de euro pana in 2012, din care 400 milioane euro in acest an, iar Renault vrea sa mai investeasca 200 milioane euro in dezvoltarea principalului produs de export al Romaniei, gama Logan.
Potrivit datelor Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Ford si-a confirmat deja angajamentul, investind 201,8 milioane de euro in majorarea capitalului la uzina din Craiova.
Potrivit datelor BNR, in primele doua luni ale anului au fost inregistrate investitii straine directe de 1,374 miliarde euro, in crestere cu 38%, comparativ cu perioada similara a anului precedent.
Aproape jumatate au reprezentat majorari de capital, cele mai mari, dincolo de Ford, fiind cele de la TMK – Artrom SA (industria metalurgica), de 57,3 milioane euro, Schaeffler Romania (componente auto), 49,9 milioane euro, Pirelli Tyres Romania SRL (componente auto), 46,7 milioane euro, Roche Romania (industria farmaceutica), 37,7 milioane euro, Delphi Packard Romania (componente auto), 32 milioane euro si TRW Automotive Safety Systems (componente auto), 15,6 milioane euro.
„Investitiile straine directe nu sunt de azi pe maine. Cresterea este rezultatul unor negocieri mai vechi”, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
In ciuda estimarilor pesimiste ale specialistilor, ARIS vede cu destul optimism situatia investitiilor straine din 2009 si asta in conditiile in care a anuntat, in primul trimestru, un numar de 12 intentii de proiecte de investitii in valoare de 719 milioane euro, ce ar genera 3.400 de noi locuri de munca.
„Intentiile de proiecte de investitii, numai sub forma greenfield, acopera domeniile masini si echipamente, energie regenerabila, materiale de constructii si componente auto”, au spus reprezentantii ARIS.
Datele ARIS, care citeaza Oficiul National al Registrului Comertului, arata, pe de alta parte, ca in primele doua luni ale anului 2009, au fost inregistrate 1.301 noi societati cu participare straina la capital.
In topul investitorilor, dupa tara de origine a investorilor, pe primele locuri se situeaza Olanda (5,664 miliarde euro si 3.482 de societati inregistrate), Austria (3,046 miliarde euro si 5.421de societati inregistrate), Germania (2,809 miliarde euro si 16.761 de societati inregistrate), Franta (2,096 miliarde euro si 5.927 de societati inregistrate) si Cipru (1,261 miliarde euro si 4.301de societati inregistrate).