Autostrazi pe banii altora: Avem de castigat sau de pierdut?

Ati plati 1 sau 2 euro pentru a merge de la Comarnic la Brasov cu 120 km/ora, pe autostrada? Primul impuls este sa spui ‘Da’, fara indoiala. In conditiile in care, aproape in fiecare weekend, drumul de la Bucuresti la Brasov este un adevarat calvar, mai ales in zona statiunilor, faptul ca peste 4 sau 5 ani am putea circula civilizat macar intre Comarnic si Brasov este o veste buna.

Expertii atrag insa atentia ca, chiar daca in aparenta, scopul conteaza- sa avem un drum civilizat, statul trebuie sa fie foarte atent cu cine semneaza contract de concesiuni, pentru ca aceste contracte pot ascunde adevarate capcane financiare, in genul Bechtel, oalele sparte urmand sa le platim tot noi, contribuabilii, din taxe si impozite.

‘Aceste contracte de investitii sunt, cel putin la prima vedere, o solutie eficienta pentru a-ti dezvolta infrastructura, mai ales in contextul in care statul nu are bani de investitii’, spune Adriana Iftime, directorul general al Patronatului in Constructii.
[quote=Adriana Iftime, directorul general al Patronatului in Constructii]Statul insa trebuie sa gestioneze cu mare atentie aceste proiecte, pentru ca, pana la urma, va trebui sa le plateasca, iar nota de plata poate fi extrem de piperata[/quote]

In cazul tronsonului Comarnic-Brasov, de exemplu, concernul franco-elen Vinci Aktor va face o afacere super rentabila. Va investi 1,57 mld.euro si va scoate, in final, in jur de 5 miliarde euro.

Cum s-a ajuns la acest calcul? Potrivit proiectului contractului, statul roman va plati catre constructor, timp de 26 de ani, cat dureaza concesiunea, 180 milioane de euro/anual, adica 4,68 de miliarde de euro. Suma reprezinta valoarea creditului pe care Vinci Aktor il va lua de la bani, cu toate costurile aferente, dar si cheltuieli legate de operare si intretinere. Intre timp, investitorul va aplica o taxa de acces pe autostrada evaluata intre 1 si 2 euro pentru cei 58 de kilometri, din care va asigura intretinerea investitiei. Adica va lua si bani de la buget, dar si de la soferi pentru mentenanta autostrazii.

In conditiile in care, in medie, 22.000 de vehicule parcurg in prezent, zilnic, drumul national Comarnic-Brasov, un simplu calcul arata ca Vinci Aktor vor incasa, anual, inca cel putin 16 milioane de euro ( la 2 euro taxa), adica 417 milioane de euro pe intreaga perioada a concesiunii.

Adunate, toate sumele merg spre 5 miliarde de euro. Bineinteles, toate aceste calcule pot fi modificate in functie de conditiile pietei. Adica pot scadea, asa cum spera ministrul Berceanu, referindu-se la taxa de acces, ce ar putea fi doar de 1 euro, sau pot creste daca Vinci Aktor va gasi o finantare mai scumpa, iar costurile de constructie vor creste.

‘Dincolo de aceste calcule, e interesant de vazut cum s-a ajuns ca aceasta autostrada sa coste atat de mult?’, se intreaba analistul economic Bogdan Glavan. ‘Chiar si ignorand dificultatea lucrarii (va trece prin munti – n.r) si implicit costurile aferente, totusi efortul financiar al Romaniei, indiferent ca vine dinspre stat, prin platile de disponibilitate, sau din cel privat, prin plata taxei de acces, mi se pare foarte mare. Sa speram ca celelalte contracte vor fi mai atent evaluate’, a mai spus analistul.

De altfel, costul initial a constructiei a crescut de la 1,3 miliarde de euro, cat era evaluat in 2004, la 1,57 miliarde in 2009. Motivul? Yves Thibault de Silguy, presedintele grupului Vinci, evita, recent, sa dea un raspuns transant: „Este vorba de un alt proiect”. Oare?

Potrivit oficialilor Companiei Nationale de Drumuri, proiectul de fezabilitate este acelasi ca in 2004, atunci cand Guvernul Nastase incerca sa construiasca aceasta autostrada prin incredintare directa, tot catre Vinci Aktor.

Interesant este si faptul ca, aseara, ministrul Berceanu isi schimba declaratiile anterioare si afirma ca autostrada ar putea costa 1,3 miliarde de euro, precizand insa ca este doar o estimare.

Marele avantaj – lucrarile nu vor fi intarziate

Dorina Tiron, directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, a declarat ca marele avantaj al contractelor de concesiune este faptul ca firmele nu au niciun motiv sa intarzie lucrarile, pentru ca le finanteaza din banii proprii.

‘Statul roman pune la dispozitie terenul, iar grupul de firme are datoria prin contract sa
execute lucrarile si sa dea tronsonul in folosinta. In conditiile in care investitia ii apartine, cu cat o termina mai repede, cu atat mai bine. Poate sa incaseze primii bani’, a declarat Tiron.

Ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ca guvernul vrea sa foloseasca solutia concesiunii pentru o mare parte din proiectele de infrastructura din Romania.

Odata cu semnarea contractului pentru Comarnic – Brasov, vor fi demarate negocierile cu investitorii interesati de concesionarea portiunii Pitesti-Sibiu si pentru viitoarea centura ocolitoare a Capitalei. In plus, Guvernul ar vrea sa construiasca tot pe banii investitorilor straini, printre altele, si autostrada Targu Mures – Iasi, dar si controversata Autostrada Transilvania, zilele urmatoare urmand sa aiba loc primele negocieri cu Bechtel.

‘Discutam despre posibilitatea ca dumnealor sa vina cu o formula de credit-furnizor, cu o formula de concesiune, ceva de genul asta. Ne-am propus ca dupa jumatatea lunii ianuarie sa reluam aceste discutii’, a spus ministrul Berceanu. Oficialii Bechetel s-au declarat dispusi sa intre intr-un parteneriat cu statul. ”Au fost cateva discutii exploratorii, dar nu exista nimic semnat”, a spus Bogdan Zgarcitu, purtatorul de cuvant al companiei.

”Intreg procesul de constructie (a autostrazii Transilvania – n.r.) este blocat in prezent, pentru ca CNADNR a suspendat toate discutiile pe tronsoane. Se cauta variante pentru implicarea unor bani privati in dezvoltarea proiectului”, a confirmat, recent, intr-o analiza DailyBusiness.ro, Valentin Stoica, vicepresedintele Search Corporation, una dintre firmele implicate in lucrarile la A3.

Va reusi guvernul sa gaseasca investitori dispusi sa construiasca in Romania? Adriana Iftime, directorul general al Patronatului in Constructii, crede ca intrarea in Romania a Grupului Vinci, cea mai mare companie de constructii din lume, va da unda verde si altor investitori. De altfel, ministrul Radu Berceanu declara recent ca a purtat discutii cu cel putin 10 investitori straini interesati de proiectele din Romania.
[quote=Bogdan Glavan, analist economic]Sa atragi investitori nu e usor. Insa cred ca este la fel de important sa fii atent si la consecintele investitiilor respective. In tentativa de a rezolva problema prezentului, ne-am putea sacrifica viitorul[/quote]
‘In conditiile in care, la nivel mondial, sectorul constructiilor este inghetat, o asemenea oportunitate de investitii nu cred ca poate fi ignorata si asta mai cu seama ca autoritatile romane sunt dispuse sa inchida ochii la conditii, in speranta ca vor rezolva rapid problema infrastructurii’, afirma analistul Bogdan Glavan.

Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii, nu este insa la fel de optimist si da vina pe legislatie. ‘In prezent, parteneriatele public-private pot fi realizate in baza unei Ordonantei de urgenta nr. 34/2006. Pana nu vom avea o legislatie clara si stimulativa, nu vad prea multi investitori la usa Romaniei’.

Cat ne va costa sa traversam Romania pe autostrada?

Dincolo de necesitatea dezvoltarii infrastructurii, lansarea autostrazilor private va pune romanii intr-o situatie cu care nu sunt obisnuiti – sa plateasca taxe de drum, peste cele percepute in prezent de stat. Astfel, sa circuli de la Brasov la Constanta, pe autostrada, luand in calcul un tarif mediu de 2 euro/100 de kilometri, la aproape 400 de km, suma platita de sofer va fi de 8 euro.

Autoritatile nu au stabilit inca ce sistem de taxare vor aplica pe viitoarele autostrazi. Cert este ca accesul pe autostrada nu va mai fi liber, pentru ca, potrivit ministrului Berceanu, statul are nevoie de bani pentru investitii, iar cine nu va dori sa circule pe autostrada, o va putea face in conditii normale pe celelalte categorii de drumuri, pentru care se plateste deja taxa de drum.

‘Cred ca vor fi multi automobilisti care vor alege sa circule pe drumul national, daca circula intre statiuni, de exemplu, decat sa intre pe autostrada. La fel cred ca se va intampla pe toate zonele unde se vor construi autostrazi’, a declarat Dorina Tiron, directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale.
[quote=Dorina Tiron, director general CNADN]Autostrada este, pana la urma, un drum rapid pentru cei care au de parcurs distante mari[/quote]
Cert este ca, potrivit lui Yves Thibault de Silguy, presedintele grupului francez Vinci, romanii vor fi nevoiti sa se obisnuiasca, treptat, cu ideea ca utilizarea autostrazilor si a altor investitii majore nu se poate face decat cu plata.

Ce se intampla in Occident?

Metoda constructiei prin concesiune functioneaza de zeci de ani in Occident. Din cei peste 57.000 de km de autostrada din Europa, peste 21.000 km sunt construiti prin concesiune. Germania a construit peste 12.000 km, Franta, peste 10.000 km, Italia are 5593 km, iar Austria 2000 km. Polonia a construit inca de la inceputul anilor 2000 circa 230 km de autostrada prin contracte de parteneriat public-privat, in valoare de peste 1,1 mld. euro, si are in constructie sau pregatire alti 350 km – proiecte in valoare de peste 4 mld. euro.Pana si Luxemburg, o tara cu o suprafata de 2.500 km patrati, detine peste 130 km de autostrada.

De ce nu s-a intamplat si la noi, in cei 20 de ani care au trecut de la Revolutie? Adriana Iftime, directorul general al Patronatului in Constructii, a declarat ca de vina este clasa politica.

‘Din pacate, politicul nu a fost interesat sa sustina astfel de proiecte. Nu legislatia a fost o problema, ci interesul politicienilor, sau mai bine spus lipsa de interes a acestora’, a mai spus Iftime.

Potrivit analistilor, politicienii au dat dovada, in acesti ani, ca le lipseste viziunea. ‘Va mai amintiti declaratia lui Traian Basescu care spunea in anii ’90 ca Romania nu are nevoie de autostrazi, ci de drumuri expres?’, spune analistul Cristian Dinulescu. ‘In toti acesti ani, au primat interesele clientilor politici, ale baronilor asfaltului care nu aveau, la vremea respectiva, puterea financiara de a sustine singuri o concesiune’, a spus analistul.

Romania are, in prezent, numai 303 kilometri de autostrada. In urmatorii 4 ani, ar putea fi construiti alti 800 de kilometri, estima ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Daca statul va avea bani, sau vor exista investitori, a nuantat acesta.