Balasoiu are 39 de ani, este casatorit si are un copil. La baza, este trainer de resurse umane. „Pentru mine, hobby este tot ce inseamna joc de training – sport extrem, ATV, alpinism, paintball”. Firma pe care o conduce va obtine anul acesta, dupa propriile estimari, o cifra de afaceri de 750-800.000 de euro
DailyBusiness: Cum se va schimba job-ul de manager HR dupa 1 ianuarie?
Marius Balasoiu: Managerii de HR trebuie sa fie atenti la schimbarile legislative care se vor intampla, chiar daca nu vor fi multe. UE n-are de gand sa modifice substantial Codul Muncii sau legislatia muncii. Dar modificari o sa fie, si de obicei apar pe neasteptate si se anunta tarziu. Asa ca fiecare manager de HR ar face bine sa stea cu ochii in patru sau sa apeleze la un provider de servicii care sa faca asta pentru el.
DB: Vor fi schimbari in privinta numarului de ore lucrate saptamanal?
MB: In principiu, nu. Si Codul Muncii de acum e destul de flexibil din acest punct de vedere. Spune ca e vorba de 40 de ore, adica 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, dar se poate ajunge pana la 60 de ore pe saptamana sau chiar mai multe in anumite cazuri. Bineinteles, sunt si oameni care au mai multe servicii. Iar asta nu se va schimba dupa 1 ianuarie.
DB:Francezii insista pentru o saptamana de lucru cat mai scurta, la polul opus sunt britanicii. Romanii unde se situeaza?
MB:Noi suntem foarte latini. Brazilienii, de exemplu, si-au dat seama ca luni este o zi nefasta pentru munca. Asa ca muncesc marti, miercuri, joi si vineri se pregatesc pentru weekend. De multe ori, cam in directia asta inclinam si noi.
Britanicii au pus ochii pe forta de munca din Romania
DailyBusiness:Ce schimbari sunt asteptate pe piata de HR in urmatorul an?
Marius Balasoiu: In primul rand, tot vad cum vin alte firme din vest si incearca sa-si construiasca capete de pod in Romania.
DB:Ce fel de firme?
MB:Firme de recrutare, firme de networking. Mai ales din Marea Britanie. In ultimele doua saptamani au venit trei firme din Marea Britanie care au spus „Am vrea sa colaboram cu voi”.
DB:Cu ce propuneri concrete au venit?
MB:Spun ceva de genul „Nu cunoastem piata de la voi, dar e interesanta pentru ca forta de munca este calificata”. Mergeau pe strada si s-au mirat cat de multi oameni stiau engleza. Au facut comparatie cu polonezii, care merg masiv si muncesc acolo (in Marea Britanie – n.r.), dar au o problema importanta: nu cunosc limba. Ceea ce afecteaza mai ales activitatile de health&safety – ca sa le faci un instructaj de munca ar trebui sa fie intr-o limba inteleasa foarte bine de ei.
DB:Cu ce strategii vin firmele britanice de recrutare in Romania?
MB:Ei vin ca sa atraga forta de munca de aici si s-o duca acolo. Le-am propus si varianta inversa, in care sa luam manageri de acolo si sa-i aducem incoace. Se apropie momentul in care forta de munca va circula liber, iar ei stiu ca vor fi multi romani care vor sa mearga acolo, cunosc si cererea de acolo si vor sa fie primii veniti in Romania pentru a valorifica aceasta situatie.
DB:Este un fenomen obisnuit in regiune?
MB:In principiu, este fenomenul care s-a intamplat cand au intrat in UE vecinii nostri Ungaria, Polonia si Cehia. Acum sunt bine ancorati pentru ca au inceput din timp. Din Polonia se pleaca masiv la munca, dar e o problema: cine vine in Polonia sa le ia locul celor care pleaca?
[quote]In momentul acesta sunt industrii, cum e pharma, cum e banking-ul, in care salariile sunt aliniate la ce se intampla in Europa[/quote]
DB:Deci firmele straine de HR vin aici interesate si de personalul care va dori sa vina la munca in Romania?
MB:Probabil ca da. Se stie ca a inceput deja un import masiv de cetateni chinezi care vin la munca in Romania. Moldovenii, la randul lor, vin incoace. E o chestie normala, naturala – statele din zona migreaza catre granita cu Europa.
In productie sunt de asteptat cresteri salariale semnificative
DailyBusiness: In ce industrii vor fi cele mai mari cresteri salariale in urmatorii 2-3 ani?
Marius Balasoiu: Cred ca in industriile in care pana acum n-au fost cresteri. In momentul acesta sunt industrii, cum e pharma, cum e banking-ul, in care salariile sunt aliniate la ce se intampla in Europa. Si sunt industrii, mai ales cand e vorba de productie, in care salariile au ramas destul de mici. De exemplu, in lohn sunt salarii foarte mici.
DB:Este drept ca unele industrii sunt si foarte sensibile la costul fortei de munca.
MB:Este corect, in ultimul timp lohn-ul a inceput sa migreze din Romania. In Moldova sunt orase intregi afectate de povestea asta, de exemplu Suceava, unde oamenii raman fara job pentru ca investitorii isi muta afacerile mai la nord.
DB:Vor creste salariile sau mai degraba business-urile se vor muta in alte tari, mai ieftine?
MB:Totul tine de eficienta costurilor. Fiecare investitor isi va face un calcul: Ma costa mai mult sa mut oameni si utilaje in alta parte sau sa maresc salariile? Dar un efect al aderarii este ca va disparea o mare parte din munca la negru.
DB:De ce?
MB:Legislatia UE este ceva mai dura. Diferenta este ca legile vor fi aplicate tot mai strict si controlul va fi mai riguros. In Polonia, in Ungaria, munca la negru a fost mult limitata dupa aderare.
DB:Mai multa munca legala va atrage si salarii mai mari?
MB:Salariile o sa creasca pe masura ce creste nevoia de capete luminate. Nu ma refer neaparat la top-management, ci la specialisti in general. In Germania, de exemplu, un instalator este considerat un specialist de mare clasa. Pentru ca sunt putini cei care sunt buni si nu mai e o meserie pe care sa o faca toata lumea. Cam cum e la noi cu cizmarii. Piata de munca functioneaza dupa principiul cererii si ofertei. Creste cererea, creste si pretul muncii.
DB:Cand se va micsora decalajul de salariu mediu intre Romania si tari ca Ungaria sau Polonia?
MB:In orice caz, nu in primii 3 ani de UE. Povestea decalajului este mai complexa un pic. Exista orase precum Bucuresti, Timisoara, mai nou si Cluj, Sibiu, in care somajul este foarte mic sau chiar negativ. In zona Timisoara somajul este negativ, adica importa forta de munca din alte zone din tara. Si atunci e evident ca media salariala din aceste zone este deja comparabila cu cea din Ungaria sau Polonia. A, daca vorbim de intreg teritoriul tarii, ma intreb cand va creste salariul mediu la Vaslui sau la Buhusi.
E drept ca s-ar putea sa observam alt fenomen – sa migreze forta de munca de acolo catre zonele in care exista cerere. Cam ce s-a intamplat cand Ceausescu a transformat mici orasele in centre puternic industrializate se va intampla si acum. Acum nu mai vin fortat, vin ei pentru ca le place ce gasesc.
Cariera va presupune tot mai multe relocari
DailyBusiness: Si totusi, romanii au inca o anumita reticenta de a pleca din locurile natale pentru a munci in alte orase.
Marius Balasoiu: Intr-adevar, un american n-are probleme sa schimbe coasta de vest cu cea de est, adica o distanta mai mare decat distanta Bucuresti – Londra. Noi avem inca probleme sa ne mutam dintr-un oras in altul la cateva zeci de kilometri. Dar lucrurile astea se schimba.
DB:Va creste tendinta de ofertare a managerilor pentru a se reloca in orase din provincie?
MB:Da. Cererea e mare in zonele aflate in dezvoltare. Iar parcursul unui angajat in companie favorizeaza lucrul asta. Pe masura ce cresti in companie, oportunitatile de dezvoltare se restrang, si atunci omul ca sa se implineasca in cariera va fi deschis si la varianta de a merge intr-un alt oras. Iar tinerii oricum nu mai au problema asta „sa am apartamentul meu, constructia mea, sa raman toata viata intr-un loc”.
DB:Cum stam din punct de vedere al fluctuatiei de personal pe piata muncii?
MB:Anul asta au fost foarte multe persoane care au plecat de la job ca sa-si faca propria firma. Din diverse industrii, de la servicii de HR pana la curierat si de la PR si advertising pana la consultanta financiara.
DB:E un lucru bun?
MB:Pentru firmele din care pleaca, probabil ca nu. Dar nici pentru ei nu este neaparat un lucru bun. De foarte multe ori ceea ce se „vinde” este sigla, brandul firmei. Cand pleci sa iti faci propria firma, nu e un lucru rau, dar se simte diferenta, faptul ca nu mai ai in spate numele companiei unde ai lucrat.
Se vor deschide si in Romania „shop-uri” de resurse umane
DailyBusiness: Cum va arata pachetul salarial in 2-3 ani?
Marius Balasoiu: Cred ca schimbarile masive pe domeniul asta s-au intamplat deja. E drept ca incep sa apara mai multe instrumente de motivare. Angajatii care vin la interviu nu mai intreaba „Cat e salariul?”, intreaba „Cat e pachetul?”. Daca pana in ’96-’97 oamenii aveau o retinere sa zica „vreau atatia bani”, acum nu ii mai intereseaza neaparat de bani, vor sa stie cat e pachetul. Iar pachet inseamna o multitudine de lucruri, de exemplu oportunitatile de crestere in cariera sunt foarte apreciate. Exemplul a plecat de la multinationale, care au fost „copiate” de firmele romanesti, in competitia dupa cei mai buni oameni si cele mai bune practici de afaceri.
DB:Cum influenteaza viata personala un job de director intr-o companie de HR?
MB:In cazul meu, prima intrebare este „care viata personala”? Dimineata plec la 7 de acasa si de la birou plec pe la 7-8 seara. Dar de foarte multe ori plec din Bucuresti, de obicei cate 10 zile pe luna, cu seminarii, cu training-uri. Recordul personal este de 24 de zile pe luna, dar am si luni in care nu plec deloc.
Sa merg prin tara este ca o mana cereasca, pentru ca pot sa vad piata la ea acasa. Mai aud eu multe povesti despre Oradea, despre Resita, de exemplu. Dar daca nu ma duceam, nu aflam ca duminica restaurantele se inchid la 6, sau ca in Resita exista firma de resurse umane.
DB:Cu ce noutati vor veni de la anul agentiile de recrutare?
MB:Deocamdata, in Romania firmele de recrutare lucreaza mai mult pentru companiile care le solicita serviciile. In alte tari, de exemplu in Marea Britanie, exista asa-numitele „workforce shop-uri”. Adica „magazine” – spatii, birouri, in care eu ca si candidat ma duc si le spun „Vreau sa ma angajez la o firma cu profilul asta”. Un fel de brokeraj: firma de HR contacteaza mai multe companii si cauta un job care sa corespunda cat mai bine cererii candidatului. Asta in mod sigur se va intampla si la noi.