Biris: Cum ar arata un regim fiscal pe placul agentiilor de rating si investitorilor

DailyBusiness.ro:

Cum vi se par modificarile pe care le-a adus Codul Fiscal aparut anul acesta?
Gabriel Biris: Sunt bine venite, dar nu sunt de substanta. Una dintre ele se refera la majorarea de la 5 la 7 ani a perioadei in care se pot raporta pierderile societatilor comerciale, si pot fi scazute din impozitul pe profit. Este o masura buna, care poate ajuta companiile care intr-un anumit moment au avut o pierdere sa isi reduca profitul impozabil, dar nu este prevedere cu impact semnificativ.

DB: Iar celelalte noi prevederi?
GB: Inca o modificare se refera la reducerea impozitelor pe dividendele platite de companii din Uniunea Europeana (UE) de la 16% la 10%. A fost o cerinta a UE, deoarece pentru dividendele date de companiile romanesti se achita un impozit de 10%. Prin urmare, aparea o discriminare intre companiile autohtone si cele straine. Prevederea nu va avea un impact foarte puternic, deoarece au fost foarte putine companii europene care sa fi platit 16%, in conditiile in care multe companii din state ale UE prezente pe piata locala erau din tari care aveau semnate cu Romania conventii de evitare a dublei impuneri, si s-au aplicat prevederile acestora. In cadrul acestor conventii impozitul pe dividende nu depaseste 10%, ci este chiar semnificativ mai mic.

DB: Agentiile de rating ne critica pentru ca nu avem politici fiscale ferme. La ce se refera?
GB: Romania a pierdut sansa de a atrage la buget resurse mari de finantare prin faptul ca nu a controlat ferm venituri din domenii care au evoluat extrem de puternic in ultimii ani, in special cel imobiliar. Sa nu uitam ca pentru Romania sunt vitale aceste sume, in special pentru ca furnizeaza veniturile la buget de care este nevoie pentru cofinantarea proiectelor europene pentru infrastructura, agricultura, esentiale pentru dezvoltarea tarii.

DB: Cum s-a ratat impozitarea acestor sume?
GB: Dezvoltatorii au construit pe persoana fizica, platind impozit de 1% pe profit in loc de 16%. Pe de alta parte, multi speculanti au apelat la o facilitate oferita prin normele de aplicare a legii impozitului pe profit. Astfel, daca o firma a luat un teren cu 100 de euro, l-a reevaluat la 1.000 de euro, l-a vandut la acest pret si nu a platit niciun impozit. De multe ori, firmele si-au vandut lor insele terenul, implicand si banci in tranzactii, ceea ce a fost in defavoarea imprumutatorului.

DB: Cum anume?
GB: Cum spuneam, au fost societati care au avut un teren evaluat la 100 de euro, l-au reevaluat la 1.000 de euro si l-au revandut lor insele prin alta firma, iar pentru achizitie au luat un credit de la banca. Banii au fost folositi in alta parte. Cresterea artificiala a pretului la terenuri de catre mai multe societati a fost realizata si pentru a da un indicator pietei imobiliare, in ceea ce priveste pretul. In prezent, bancii nu i se ramburseaza creditul, iar aceasta are in garantie un activ a carui valoare a scazut mult, deoarece la ultima evaluare nu fusese evaluat la pretul real.

DB: Rapoarte realizate recent de firme mari de consultanta, intre care si PricewaterhouseCooper’s, indica faptul ca Romania se afla destul de jos din punct de vedere al competitivitatii fiscale. Cum se explica?
GB: Intr-adevar. Vedem in majoritatea studiilor facute in ultimul timp ca Romania apare la coada listei privind competitivitatea fiscala. Acest lucru poate parea un paradox datorita faptului ca avem totusi un impozit pe venit extrem de redus comparativ cu alte state din UE, 16%, un impozit pe profit mai mare ca in alte tari dar rezonabil, de 16%. Pozitia ne-o datoram celorlalte impozite. Romania are un sistem de impozite si taxe foarte complex, contributiile sociale ce trebuie platite pentru salariati sunt uriase, si nu atat ca nivel, cat ca baza de aplicare.

DB: Ce efecte au nivelurile mari de taxe?
GB: Avem multa munca la negru, la gri, adica o parte din bani sunt pusi pe cartea de munca iar altii se dau in plic. Se vede cat este de mare numarul salariatilor platiti cu salariul minim, respectiv 500.000, adica 10% din forta de munca. Or, este incredibil ca o persoana poate trai o luna de zile cu 4 milioane net. Pe de alta parte, daca ne uitam la salariile foarte mari, vedem ca doar aproximativ 30.000 de persoane castiga peste 7.000 de lei. Or, numai statul plateste jumatate din aceste salarii. Deci numarul salariilor peste medie declarate este neglijabil, ceea ce inseamna ca oamenii primesc salariile sub alta forma.

DB: Ce-ar fi de facut?
GB: Cred ca sistemul contributiilor sociale ar trebui „rezonabilizat”. O masura care ar putea actiona la nivelul salariilor mici si ar putea conduce la reducerea muncii la negru ar fi majorarea salariului minim. Nu cred ca aceasta ar conduce la aprinderea inflatiei, mai ales daca se elimina corelatiile dintre salariul minim si retribuirile prestatiilor sociale. Spre exemplu, daca nivelul ajutorului social nu va mai fi legat de salariul minim, atunci impactul majorarii salariului minim asupra inflatiei va fi minim.

DB: Guvernantii se tem insa ca scaderea impozitelor implica automat scaderea banilor care alimenteaza bugetul.
GB: In ’99, cand s-a redus impozitul pe chirii de la 40 la 15%, veniturile din chirii au crescut de 10 ori. Cand s-au redus impozitul pe venit si pe profit in 2005, incasarile au crescut imediat, la buget. Dar din pacate experientele bune din trecut nu sunt preluate. Oricum exista un calendar, de la 1 ianuarie au mai fost reduse si au mai fost, pe partea de CAS si CASS si pe partea de somaj.

DB: Criticile Uniunii credeti ca se refera si la faptul ca exista greutati in colectarea taxelor. Intr-un raport realizat recent se mentiona ca avem un grad de colectare de 70%?
GB: Cred ca pe partea de colectare s-au facut foarte multe. 70% este un pic cam pesimist si ar putea fi un procent real doar in conditiile in care s-ar lua in calcul si economia subterana. Colectarea s-a imbunatatit semnificativ in ultimii patru ani, in special ajutata de reducerea impozitelor. Sunt probleme cunoscute pe partea de accize, unde evaziunea este in continuare semnificativa, unde vedem trafic pe vamile de est dar si pe sud.

DB: Ar fi corect sa spunem ca printr-o mai mare fermitate fiscala, UE, ca si agentiile de rating, cer Romaniei atat includerea in baza de impozitare a unor domenii care au reusit sa se „sustraga” taxelor, cat si aducerea unor taxe la o forma rezonabila care sa permita atat economiei sa fie competitiva dar si veniturilor bugetare sa creasca?
GB: Cred ca asta este ideea.

DB: Dincolo de nemultumirile agentiilor de rating, lucrati zi de zi cu investitorii. Care sunt principalele doleante legate de taxe si impozite ale acestora?
GB: Cel mai greu de acceptat sunt contributiile sociale. Alta problema care apare tot timpul in discutie este impozitul pe cladiri urias la proprietari. Impozitul care i se percepe unei persoane fizice pentru aceeasi cladire poate fi si de 100 de ori mai mic decat cel achitat de o persoana juridica. Cred ca aceste prevederi impiedica dezvoltarea de cladiri eficiente, pentru ca cu cat este mai eficienta, cu atat costa mai mult. Cred ca distinctia intre impozitele pentru cladiri ar trebui facuta in functie de destinatii si nu de proprietarul acesteia.

DB: Exista si alte nemultumiri?
GB: O mare nemultumire este lentoarea cu care se ramburseaza TVA. Intreprinzatorii au inceput sa ceara penalitati care nu sunt mici, si se platesc in cele din urma tot din bugetul de stat. Acestea sunt de 0,1% pe zi sau 36,5% pe an. Legea spune ca rambursarea se face in 45 de zile, iar media de timp in care se face in realitate este de 6 luni. Mai sunt si nemultumiri mai mici ale investitorilor, de exemplu prevederea conform careia in Romania o persoana nu poate fi actionar unic doar la o singura companie. Ce valoare sociala e pusa insa pericol daca o persoana este asociat unic la o fabrica de paine si la una de pantofi?

DB: Spre ce ar trebui sa se orienteze noile prevederi ale Codului Fiscal, luand in calcul si stringentele pe care ni le impune Uniunea Europeana dar si faptul ca economia pare a intra in perioada de franare a cresterii?
GB: Cred ca ar trebui reformat sistemul achizitiilor publice si trebuie facute studii de oportunitate atunci cand se face o cheltuiala. Trebuie apelat la schemele de ajutor fiscal la maxim posibil, pentru ca economia sa poata fi ajutata, iar taxa auto trebuie gandita in asa fel incat sa nu mai dezavantajeze producatorii autohtoni si sa avantajeze importurile de second-hand. Solutia ar fi ca impozitul local sa fie majorat foarte mult pentru masinile non-euro.

DB: Comparativ cu penultimul val de state aderate la Uniunea Europeana, cum vi se pare sistemul fiscal din Romania?
GB: Romania are unul dintre cele mai complexe sisteme fiscale, ceea ce e rau. Cred ca cel mai eficient sistem il are Slovacia, care a introdus o cota unica „pe bune”. Au eliminat impozitul pe dividende, au egalitate intre impozitele directe si cele indirecte, au pus o plafonare a bazei de calcul pentru contributiile sociale. Ca rezultat, veniturile bugetare sunt la ei in jur de 36-37% din PIB, in timp ce la noi de 30%.