BM arata, in Strategia de Parteneriat cu Romania pentru 2009 – 2013, ca politicile fiscale si de venituri implementate in Romania au fost in mare parte pro-ciclice si au condus la dezechilibre si vulnerabilitati care nu mai sunt sustenabile, in contextul in care s-a realizat un progres redus in modernizarea sectorului public, relateaza Mediafax.
Institutia arata ca, pe parcursul precedentei Strategii de Parteneriat, din perioada 2006 – 2009, ritmul accelerat de crestere economica si investitiile straine directe au mascat riscurile politicii fiscale relaxate, cresterii salariilor peste avansul productivitatii si majorarea deficitului de cont curent.
„In contextul in care conditiile economiei mondiale s-au deteriorat si deficitele externe au continuat sa creasca, inflatia s-a accelerat rapid si increderea investitorilor s-a erodat. La finele anului 2008, aceasta situatie a condus la deprecierea monedei nationale si la scaderea bursei locale”, se precizeaza in Strategia BM.
Institutia mai arata ca Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanda de politica monetara in 2007 si 2008, fara a reusi sa domoleasca expansiunea creditarii, pana nu a introdus noi norme prudentiale in toamna anului trecut. De asemenea, banca centrala a intervenit pentru a sprijini leul, ceea ce a ajutat la stabilizarea cursului de schimb in contextul unor atacuri speculative.
„Consolidarea rapida si profunda a politicii fiscale va fi necesara pentru ca Romania sa evite riscul unei aterizari dure. Reforme institutionale ale sectorului public vor fi necesare pentru a sprijini restabilirea proceselor de crestere economica si de convergenta a standardelor de viata spre media UE”, se arata in raport.
Teoria economica arata ca situatia de „aterizare dura” are loc cand o economie trece direct de la perioada de expansiune la recesiune, si se poate intampla daca politica fiscala sau cea monetara este mai restrictiva decat ce este potrivit pentru economie.
Pe de alta parte, BM sustine ca mentinerea creditarii societatilor private, in special a IMM-urilor si firmelor din sectorul agricol, este critica pentru indepartarea efectelor economice si sociale ale crizei.
Expertii BM considera ca succesul in reducerea impactului crizei depinde de angajamentul si capacitatea institutiilor politice de a lucra impreuna, de a implementa reforme „indraznete” si de a mobiliza populatia pentru a le sustine.
Consiliul Directorilor Executivi ai BM au aprobat joi acordarea unui imprumut de 300 milioane euro pentru Romania, care face parte dintr-un program propus de finantare pentru Romania in valoare de un miliard de euro, pentru a ajuta la atenuarea efectelor crizei economice globale si la reluarea proceselor de crestere economica si convergenta.
Destinatia fondurilor de un miliard de euro este finantarea deficitului bugetar consolidat si refinantarea datoriei publice. Ministerul Finantelor Publice a anuntat vineri ca banii din primul imprumut vor fi trasi pana in luna septembrie.