Potrivit raportului, finantarea externa a institutiilor de credit si companiilor romanesti a inregistrat, de la debutul crizei, o crestere a costurilor si o reducere a scadentelor.
Ulterior, incertitudinile legate de finantare au crescut, reflectand, pe de o parte, criza de lichiditate din tarile cu investitii in sectorul bancar din Romania si pe de alta parte, expunerea importanta a investitorilor straini in bilantul (pasivul) companiilor si bancilor romanesti.
Toate componentele sistemului financiar au resimtit socurile provenind din mediul extern. Influenta cea mai evidenta s-a resimtit pe piata de capital, insa rolul critic pentru stabilitatea financiara de ansamblu a revenit sectorului bancar, prin caracterul dominant in sistem.
Potrivit raportului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), acest context a impus initierea unor masuri preventive, care s-au concretizat in negocierea pachetului de finantare externa cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si alte institutii financiare internationale.
Pachetul de finantare externa, impreuna cu intelegerile convenite la Viena si Bruxelles cu grupul principalelor banci din Romania cu capital strain au contribuit la atenuarea perspectivei ajustariii profunde si rapide a finantarii externe, indeosebi a celei pe termen scurt, cu evitarea unor consecinte adverse asupra activitatii economice si sectorului bancar.
Sectorul companiilor s-a confruntat cu dificultati de finantare in crestere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultatile pentru onorarea datoriilor acestui sector.
Sectorul populatiei a consemnat ajustari semnificative ale activelor nefinanciare si financiare, iar debitorii cu venituri mai mici (cu ponderea cea mai mare in totalul creditelor) au cele mai mari dificultati in rambursarea datoriilor, afectati de reducerea veniturilor si de expunerea la riscul valutar.
In acest context au fost derulate o serie de scenarii de testare la stres, scenarii care atesta o capacitate buna de absorbtie a unor socuri in conditiile suplimentarilor de capital efectuate deja si de cele in curs de materializare.
In urma derularii acestor scenarii, sistemul financiar romanesc s-a dovedit apt sa absoarba socuri de intensitate si persistenta relativ moderate, indicatorii de stabilitate financiara semnaland un risc sistemic scazut in conditiile unei expuneri externe limitate.