Decizia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a taia dobanda cheie cu 0.25%, la 6%, a fost salutata de mediul de afaceri. “Era o decizie anticipata, semnalata de banca centrala”, a declarat Ionut Dumitru, economistul sef de la Raiffeisen Bank.
“Banca Nationala are in acest moment posibilitatea de a incepe un ciclu de relaxare a politicii monetare. Mai trebuie ca politica fiscala sa se mentina stabila, sa ofere spatiu bancii centrale pentru a reduce dobanzile si a oferi un stimul pentru economie”, a mai spus acesta.
Potrivit lui Ionut Dumitru, “BNR va mai reduce dobanda cheie si, probabil, va reduce si rezervele minime obligatorii la lei, pentru a stimula creditarea in moneda nationala”.
Catalina Molnar, economistul sef de la RBS, crede ca “decizia BNR este un pas important spre a relaxa, oarecum, conditiile de creditare. In conditiile in care activitatea economica este la un nivel redus, orice masura de acest gen este menita sa influenteze pozitiv costurile creditarii”.
In opinia lui Dan Bucsa, economistul sef de la Unicredit, probabil abia anul viitor vom vedea efecte mai ample in sensul ieftinirii creditarii, insa doar daca vor urma si alte reduceri de dobanda. “Probabil vom mai avea doua decizii similare in prima parte a anului, insotite de o reducere a rezervelor minime obligatorii la lei”, a mai spus acesta.
[quote=Dan Bucsa, Unicredit]Aceasta miscare nu se va vedea foarte rapid in economie[/quote]
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, este ceva mai optimist. El considera ca primele semnale de scadere a dobanzilor se vor vedea in luna urmatoare.
“Pana la implementarea noului regulament de creditare, decis de BNR (90 de zile incepand de luni – n.r.), este timp sa reglam si dobanzile la credite si depozite. Unii vor avea dobanzi mai mici cu 0,25%, altii cu 1%, unii nu le vom modifica deloc. Depinde de ce spatiu de manevra au”, a declarat Ghetea.
Nu toata lumea priveste cu entuziasm decizia BNR de a duce dobanda cheie la minimul istoric de 6%. Inclusiv Radu Ghetea, presedintele ARB, a declarat ca “nu putem vorbi de un ciclu de relaxare a politicii monetare”.
El crede ca „decizia a fost luata in contextul pietei actuale, in contextul in care se doreste relaxarea creditului in lei pentru persoanele fizice”.
Mai sunt si alte voci care considera ca masura bancii centrale nu este suficient de puternica pentru a determina o ieftinire a creditelor. Consultantul Doru Lionachescu crede ca BNR, daca ar fi dorit, intr-adevar, sa dea un semnal de impulsionare a creditarii, ar fi redus dobanda la 1,5-2%.
„Gresim ca ne multumim cu jumatati de masura. Noi continuam sa avem o dobanda de aproape 2 ori mai mare decat inflatia prognozata. Nu va avea niciun efect in economia reala”, a mentionat Lionachescu.
[quote=Doru Lionachescu, consultant financiar]Nu poti sa dezgheti un lac bocna cu un ceainic cu apa calduta[/quote]
Nici Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), nu s-a declarat prea entuziasmat de decizia BNR.
“Este un semnal pozitiv, dar insuficient. Se inscrie in linia de prudenta excesiva a BNR-ului care, in aceste vremuri total incerte, incearca sa aiba o protectie maxima”, a declarat Parvan.
“Ne-am fi asteptat ca BNR sa reduca si rezervele minime obligatorii pentru banci, care vrea sa sustina creditarea. Altfel, nu este un stimul suficient, mai ales in conditiile in care bancile continua sa se afle pe o pozitie defensiva. Sa nu uitam ca, la noi, oamenii de afaceri platesc costuri de finantare duble fata de cei din tarile vecine, astfel ca, la capitolul competitivitate, suntem mult dezavantajati”, a mai spus omul de afaceri.
Concluzia lui Cristian Parvan este ca pana cand nu vom vedea dobanzi la fel ca in UE, nu avem cum sa concuram cu producatorii de acolo.
Mihai Ionescu, presedintele Asociatei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), a declarat, la randul sau, ca din reducerea dobanzii cheie cu 0,25%, mediul de afaceri nu are foarte mult de castigat.
„Daca ar fi fost una mai de amploare, am fi vorbit de altceva”, a declarat Ionescu. „Speram ca si RMO-urile (rezervele minime obligatorii – n.r.) sa fie reduse. Altfel, aceasta masura nu face altceva decat sa indeparteze capitalurile speculative din Romania, ceea ce este un lucru bun, si sa insiste pe creditarea in moneda nationala. Insa cine isi mai permite, in noile conditii ale BNR, sa ia un credit?„, se intreaba acesta.