Romanii cheltuiesc pe asigurari de sapte ori mai putin decat cehii si de cinci ori mai putin decat ungurii, releva acelasi studiu.
Romanii cheltuie 28% din bugetul lor pentru utilitati, 27,3% pentru cheltuieli generale (intretinerea casei, alimente), 10,6% pentru imbracaminte si 6,2% pentru petrecerea timpului liber.
„Fata de romani, cehii cheltuiesc pentru asigurari in medie de 7 ori mai mult, ungurii de 4,7 ori iar polonezii de 3,5 ori”, a declarat directorul general al Aviva Asigurari de Viata, Shah Rouf.
Potrivit unui studiu realizat de GFK Romania la sfarsitul anului 2006, pentru ING Asigurari de Viata, romanii din mediul urban cheltuiesc 1,6 % din veniturile lunare nete pentru asigurari.
Conform Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), densitatea asigurarilor de viata, in Romania, era, in septembrie 2006, de 37,5 lei pe cap de locuitor.
Desi primele pe cap de locuitor au avut o evolutie pozitiva, Romania detine in continuare una dintre cele mai scazute rate de prima din cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est, valoarea acesteia fiind de 10-15 ori mai scazuta decat in state ca Cehia, Grecia sau Ungaria.
Valoarea primelor brute subscrise din asigurari de viata a fost, in primele trei trimestre ale anului 2006, de circa 230 mil. euro (810 mil. RON), conform agentiei de comunicare specializata in asigurari Media Xprimm.
Cresterea realizata de companiile active pe piata asigurarilor de viata in 2006, comparativ cu rezultatele consemnate de acestea in perioada similara a anului 2005, a fost de 19,59% in moneda europeana, respectiv 11% crestere reala in moneda nationala.
Valoarea subscrierilor realizate din asigurari de viata reprezinta peste 19% din totalul primelor brute subscrise la nivelul pietei in perioada analizata.
Patru atitudini diferite fata de asigurarile de viata
Conform unui alt studiu pentru ING Asigurari de Viata realizat de firma independenta de cercetare Lighthouse, romanii manifesta patru atitudini diferite fata de protectia financiara si asigurarile de viata in functie de mediul social, educatie si varsta.
O prima atitudine este tipica tinerilor intre 25 si 35 ani, care sunt preocupati de prezent si considera ca asigurarea de viata, si in consecinta si protectia financiara, „nu sunt prioritare” la aceasta varsta.
A doua categorie include persoanele cuprinse in categoria de varsta 45-55 de ani, pentru care incheierea unei asigurari de viata echivaleaza cu a accepta apropierea mortii. Atitudinea lor este de genul „nu inca, este prea devreme pentru o asigurare de viata”. Desi se gandesc foarte mult la viitor, prioritatile lor sunt sa economiseasca pentru situatii neprevazute, precum intrarea in somaj sau imbolnavire.
O a treia atitudine se intalneste la persoanele de 35 – 45 de ani care au reusit sa isi asigure o situatie financiara confortabila, sunt increzatori in potentialul si viitorul lor si sunt intotdeauna deschisi pentru noi oportunitati de investitii. Acestia considera protectia financiara ca parte a unui standard de viata confortabil, iar atitudinea lor este: „poate fi o idee…”.
A patra atitudine este tipica pentru cei ale caror ocupatii implica un risc mare pentru vietile lor, indiferent de varsta pe care o au (30-55 de ani). In cazul lor, asigurarea de viata este perceputa mai mult ca o obligatie a angajatorului, iar atitudinea este: „Da, vreau dar cine plateste pentru ea?”