Sâmbăta viitoare, 1 octombrie, se va da drumul fluxului de gaze naturale dinspre Grecia către Bulgaria și de acolo către restul Balcanilor până în Ucraina, prin intermediul conductei interconectoare Grecia – Bulgaria, arată o analiză a publicației elene Efimerida, preluată de Rador.
Inaugurarea acestui gazoduct deschide o nouă eră pentru harta energetică a Europei de Sud-Est și se anunță a avea impact asupra situației geopolitice din regiune.
În cadrul unei ceremonii solemne la Sofia, lideri din Balcani, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor ”întâmpina” primele cantități de gaze venite din sud.
Președintele bulgar Rumen Radev i-a invitat pe premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, care va fi însoțit de ministrul Energiei, Kostas Skrekas, precum și pe președinții Serbiei și Macedoniei de Nord, Aleksandar Vucic și, respectiv, Stevo Pendarovski, pe prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și pe președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev.
Inaugurarea noului gazoduct este de o importanță crucială atât pentru Bulgaria, cât și pentru statele din regiune. Gazele vor veni din Azerbaidjan, vor tranzita Grecia, urmând ca apoi să ajungă în Bulgaria și de acolo, mai târziu, prin alte conducte interconectoare, în Serbia, Macedonia de Nord, România, Moldova și Ucraina – și poate chiar și mai departe.
Conducta IGB lungă de 182 km pleacă de la Komotini și intră în rețeaua bulgară în orașul Stara Zagora. În prima fază, va transporta 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dar capacitatea totală de transport va fi de 5 miliarde de metri cubi.
Utilitățile noului gazoduct vor fi extinse în timp. De la sfârșitul anului 2023, vor intra în conductă și cantități semnificative de GNL de la stația de la Alexandroupolis, unde GNL-ul va ajunge pe cale maritimă sub formă de coloane înghețate pentru a fi regazeificat în instalațiile stației plutitoare FSRU aflate în construcție.
De pe platforma maritimă va fi direcționat prin conducte către conducta TAP, iar în dreptul orașului Komotini, va pleca prin IGB spre piețele din sud-estul Europei, informează G4media.
Te-ar putea interesa și: EY: 10 moduri prin care companiile isi pot reduce costurile cu energia si gazele naturale
Prin ajutorul său în construcția și amplasarea noului gazoduct, Grecia se transformă într-o poartă de intrare a energiei spre Europa de Sud-Est, și se dovedește un real ajutor în demersul statelor balcanice de obținere a independenței față de sursele rusești de energie.
Țările balcanice au fost, până în prezent, cele mai dependente de gazele naturale și petrolul rusești. Bulgaria și-a acoperit 90% din nevoile de energie din Rusia însă, din cauza poziției Sofiei în problema ucraineană, Moscova a întrerupt furnizarea de gaze naturale.
Începerea funcționării gazoductului IGB, însă, schimbă peisajul energetic din regiune, ducând la eliminarea monopolului rusesc.
O altă conductă care va lega Grecia încă și mai puternic de rețelele energetice europene, s-a convenit să fie construită pe axa Salonic – Skopje, pentru a transporta gaze către Macedonia de Nord și de acolo mai la nord spre Serbia, Kosovo etc.