Cartel Alfa, analiză dură: cu salariul minim trăiești o săptămână. Veniturile românilor ar trebui să fie peste 4.000 de lei, pentru un trai decent - DailyBusiness.ro

Cartel Alfa atrage atenţşia, într-o analiză, că există un coş minim legal, dar multe familii trebuie să trăiască de pe o lună pe alta cu mult mai puţiţi bani. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună la 10.450 lei/lună, potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România, care actualizează valoarea acestui coş minim de consum pentru anul 2024 la nivelul lunii septembrie.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei pe lună, scrie Agerpres.

Începând din anul 2000, statul român recunoaște legal existența unui coș de consum minim lunar care reprezintă „elementul esențial de fundamentare a salariului de bază minim pe economie” conform OUG 217/2000. Coșul a fost modificat în 2020, la 2 ani de la o cercetare făcută de Syndex & FES -, iar titlul i-a fost actualizat pentru a include componenta de „trai decent”.

Coșul cuprindea anterior doar 49 de componente, din care alimentele reprezentau 51,3% din valoarea totală a acestuia. Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) calculase în trecut mai multe coșuri minime de consum, toate având ca element dominant alimentele, deși ideea de coș minim include toate componentele unui trai decent.

Nu este vorba despre menținerea nivelului minim de subzistență, printr-o cantitate minimă de alimente, ci de tot ce este necesar, inclusiv medicamente, tratamente, dar și participarea la viața socială și culturală.

În funcție de numărul de membri și de tipul gospodăriei, unele cheltuieli comune sunt mai mari decât în cazul persoanelor singure, altele sunt mai mici. „Locuitul împreună aduce cheltuieli suplimentare, doar că acestea nu se dublează automat. Trebuie cumpărați mai mulți saci de gunoi, dar nu o cantitate dublă, se consumă mai multă apă, dar nu de două ori mai mult.

Spre exemplu se vor cumpăra mai multe unelte pentru casă, deoarece unele se vor strica mai repede, dar nu de două ori mai repede. Nu se vor cumpără două lopeți, ci una, iar aceasta va fi înlocuită la 2 ani, nu la 3”, arată specialiștii care au realizat studiu.

Cartel Alfa: 4 persoane au nevoie de 2.000 de euro

CNS „Cartel Alfa” a calculat coșul minim pentru un trai decent la peste 2.000 de euro pe lună, într-o familie de 4 persoane – doi adulți și doi copii -, studii făcute de Syndex România și Friedrich-Ebert Stiftung România. Calculele s-au făcut la nivelul lunii septembrie, dar prețurile cresc în continuare, ceea ce înseamnă că viața românilor devine tot mai grea.

„În septembrie 2024, o familie de doi adulți și doi copii avea nevoie de 10.450 de lei pentru a trăi decent (4,45 de salarii de bază minime pe țară). Față de septembrie 2023, coșul minim a crescut cu 4,7%, o diferență de 472 de lei. Aceleași calcule arată că un adult singur ar avea nevoie de 3.972 de lei pentru a trăi decent (1,68 de salarii de bază minime pe țară), în timp ce doi adulți au nevoie de 6.435 de lei.

Cele mai substanțiale creșteri de cheltuieli au fost cele cu alimentație (+120 de lei), în timp ce acelea cu locuința au înregistrat o scădere ușoară (-12 lei)”, arată „Cartel Alfa”.

Criza energetică a dus la o creștere accelerată a valorii coșului minim, din 2020 până astăzi, arată studiile – de la 7.278 de lei în 2020, până la 10.450 de lei în 2024 (+44%). Creșterea a fost de 472 de lei doar în ultimul an.

Cartel Alfa: Factorii principali care au dus la creșterea prețurilor

„Creșterea accelerată a venit în 2022 în urma crizei energetice provocate în principal de războiul din Ucraina, dar și a situației generale a costului de trai ridicat. În perioada 2021 – 2022, coșul minim a crescut cu 1.425 de lei pentru o familie cu două persoane, iar în 2022 – 2023 cu 1.319 lei pentru aceeași gospodărie de referință”, arată studiul.

Analiza mai arată că valoarea coșului minim diferă în funcție de gospodărie și de numărul de membri pe care îi are o familie, dar și de o serie de nevoi specifice fiecărei familii sau fiecărui individ. Astfel, în timp ce unii români spun că se pot descurca bine și cu 3.000 de lei lunar, alte familii au cheltuieli de două ori mai mari pentru un trai decent, din cauza medicamentelor și nevoilor specifice.

„Totul depinde de la persoană la persoană, iar mediul de reședință influențează și cheltuielile pe care o gospodărie urmează să le aibă. Pentru o persoană 744 de lei sunt de-ajuns, dar pentru o bună parte dintre noi cheltuielile cu mâncarea, dacă țintim către un nivel calitativ al alimentelor, poate trece și de 1.000 de lei lunar în mod lejer.

La finalul zilei, oricine poate calcula un alt coș minim de consum pentru un trai decent, dar obsesia în a tăia din cheltuieli, în a găsi valori mai mici nu fac decât să promoveze un stil de viață auster ce nu are în vedere decența și bunăstarea omului. Cu siguranță că un om poate trăi cu 3.000 de lei pe lună, dar când instalația electrică cedează în casă, de unde face rost pe bani să o repare?”, explică specialiștii citatţi de Cartel Alfa.

Cartel Alfa: Valorile diferă de rata inflației

Coșul minim pentru un trai decent ia în calcul toate aspectele vieții, pentru că oamenii nu au nevoie doar de hrană și medicamente, susţine Cartel Alfa. „Traiul decent depinde și în funcție de grupul de vârstă, deoarece cheltuielile scăzute cu sănătatea în rândul familiei de referință (35 – 45 de ani) nu sunt aceleași ca și în rândul vârstnicilor. Extinderea sistemului de sănătate privat de asemenea va pune o povară mai mare pe fiecare gospodărie deoarece va trebui să scoatem mai mult din buzunar pentru a ne plăti îngrijirea, medicația sau asigurarea privată de sănătate.

De la o vârstă încep anumite probleme, iar controalele care în anii tinereții erau niște anomalii devin dintr-odată regula. În ciuda sistemului de sănătate public, oamenii scot bani din buzunar pentru controale la privat, cumpără medicamentele care nu sunt decontate, iar astfel cheltuielile cu sănătatea cresc. Brusc, atingerea traiului decent devine mai costisitor”, mai arată realizatorii studiului.

De asemenea, trebuie să se ia în calcul și diferența dintre coșul minim și rata inflației, nefiind același lucru. „Coșul minim de consum pentru un trai decent a crescut cu 4,7% de la an la an, în timp ce rata inflației a fost de 4,6%, conform ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică. Nu este vorba de-o eroare statistică, ci de scopul fiecărui indicator, deoarece indicele prețurilor de consum (inflația) nu face diferență între nevoile fiecărei persoane”, explică realizatorii studiului.

Prin Rezoluţia privind aplicarea Codului european de securitate socială de către România, adoptată în 10 iulie 2024, Comitetul de miniştri din cadrul Consiliului Europei a cerut Guvernului României să ia măsurile necesare pentru a reechilibra proporţiile contribuţiilor de asigurări sociale suportate de angajatori sau de stat, pe de o parte, şi de angajaţi, pe de altă parte, pentru alinierea dispoziţiilor Codului fiscal la cerinţele articolului 70(2) din Cod în această privinţă.

Cartel ALFA cere Guvernului sa reanalizeze legea pensiilor. Sindicaliștii cer modificare și eliminarea unor articole

Astfel, Codul a stabilit cotele de contribuţie care trebuie suportate de salariaţi pentru pensie, în 2018 şi 2019, la 25% din salariul lor brut, în timp ce angajatorii trebuie să plătească contribuţiile de asigurări sociale doar în caz de conditii grele sau deosebite de muncă în cotă de 4% si respectiv 8% din salariu.

Referitor la asigurările de sănătate, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a reţinut că acestea sunt de 10% şi se datorează tot de către salariaţi. Angajatorii erau obligaţi să plătească o contribuţie de 2,25% pentru asigurările de muncă ale salariaţilor, printre altele, cele pentru şomaj şi accidente de muncă.

Reproşurile Consiliului Europei

Comitetul de Miniştri a remarcat, de asemenea, că reforma Guvernului român a avut ca scop simplificarea sistemului de administrare şi colectare a contribuţiilor şi că creşterea cotelor pe cheltuiala angajaţilor a fost însoţită de măsuri compensatorii fiscale. „Totuşi, Comitetul de Miniştri a observat că cifrele prezentate de Guvern nu au demonstrat că valoarea totală a contribuţiilor suportate de angajaţi conform noilor reguli au rămas sub 50% din costurile totale ale beneficiilor primite de angajaţi”, se arată în Rezoluţia Comitetului de miniştri al Consiliului Europei.

Comitetul de Miniştri ia act de răspunsul guvernului că nu au fost adoptate acte normative de modificare a nivelului contribuţiilor obligatorii de asigurări sociale plătite de angajaţi şi angajatori şi notează că, potrivit datelor furnizate de Guvernul român, în 2022, cea mai mare parte a contribuţiilor sociale şi de sănătate este acoperită, în principal, din sumele plătite de angajaţi.

„Prin urmare, Comitetul Miniştrilor constată că dispoziţiile menţionate care reglementează finanţarea prestaţiilor de asigurări sociale în România nu sunt încă în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Cod, care prevede ca totalul contributiilor de asigurare suportate de salariaţi să nu depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate protecţiei şi protejării acestora şi membrilor familiilor lor.

În concluzie, Guvernul trebuie să ia măsurile necesare pentru reechilibrarea cotelor respective din contribuţiile de asigurări sociale suportate de către angajatori sau de stat, pe de o parte, şi de către angajaţi, pe de altă parte, în vederea aducerii prevederile Codului fiscal în conformitate cu articolul 70(2) din Cod în acest sens”, se mai arată în Rezoluţia citată.

Ce solicită BNS

Cu alte cuvinte, notează Blocul Naţional Sindical, România încalcă din anul 2017 Codul European de Securitate Socială, când Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.79/2017, prin care contribuţiile sociale au fost transferate aproape în totalitate din sarcina angajatorilor în sarcina angajaţilor, iar Comitetul de miniştri din cadrul Consiliului Europei atrage atenţia că trebuie operate modificările urgent de către Guvernul României în Codul fiscal.

„Blocul Naţional Sindical reaminteşte că încă din 2018 a depus o serie de eforturi pentru a rezolva această situaţie în ţară, însă toate acestea n-au primit un răspuns favorabil din partea autorităţilor române”, precizează BNS.

Sindicaliştii BNS salută decizia Comitetului de miniştri al Consiliului Europei şi solicită ministrului Finanţelor Publice, Marcel Boloş, un punct de vedere public pe această temă, în contextul în care echipa de la MF „nu a cuprins absolut nimic despre îndreptarea acestei speţe în planul fiscal al României, negociat cu Comisia Europeană pentru următorii 7 ani”.

„Considerăm, de asemenea, necesară o poziţie publică pe acest subiect şi din partea ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, dat fiind că şi-a exprimat în nenumărate rânduri intenţia de reducere a taxării muncii în România. Reamintim că Blocul Naţional Sindical îşi doreşte să sprijine un dialog social constructiv, având ca scop final crearea unui cadru legal echitabil şi eficient, care să protejeze drepturile lucrătorilor şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora.

În prezent, angajaţii asigură 63,5% din cheltuielile întregului sistem de protecţie socială şi 80,5% din cheltuielile sistemului public de pensii şi sistemului de asigurări de sănătate”, se mai arată în comunicatul de presă al BNS.