Conform rezultatelor anchetei bugetelor
de familie (ABF), in T3 2013, veniturile totale medii lunare
au reprezentat, in termeni nominali, 2.528 lei pe gospodarie si 886
lei/persoana. Totodata, veniturile banesti au fost, in medie, de
2.182 lei lunar pe gospodarie (765 lei/persoana), iar veniturile in
natura de 346 lei lunar pe gospodarie (121 lei/persoana).
Salariile si celelalte venituri
asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (49,1%
din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2013,
respectiv 51,2% in trimestrul II si 53,1% in trimestrul III 2013).
La formarea veniturilor totale ale
gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii
sociale (22,7%), veniturile din agricultura (4,2%), veniturile din
activitati neagricole independente (2,9%) si cele din proprietate si
din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,7%). O pondere
importanta detin si veniturile in natura (13,7%), in principal,
contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse
proprii (12%).
Datele INS releva faptul ca diferente
de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor
s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta. Astfel, in
trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodarie din
mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decat ale gospodariilor din
mediul rural si cu 13,7% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In urban, veniturile gospodariilor au
provenit in proportie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestatii
sociale, veniturile in natura reprezentand 6,9% din total. Pe
segmentul rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a
reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 35,2% din totalul
veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul
veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse
agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din
agricultura asigurand 10,4% din veniturile totale ale gospodariilor
din mediul rural.
O contributie importanta la formarea
veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale
(31,1%) si celor din prestatii sociale (25,3%).
In ceea ce priveste cheltuielile
totale ale populatiei, acestea au fost, in trimestrul III 2013,
in medie, de 2.267 lei lunar pe gospodarie (794 lei/persoana) si au
reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinatii ale
cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri
alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre
administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor
sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum
si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana
animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei,
produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investitii,
destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea
de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea
de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale
ale gospodariilor populatiei (doar 0,8%).
In timp ce nivelul mediu lunar pe o
gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban
fata de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare
cu numai 46 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,9% din
cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea
consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban, consumul
de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din
cheltuielile pentru consumul alimentar.
Potrivit clasificarii standard pe
destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare
si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul III 2013, in
medie, 40,9% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere
relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie
electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea
si intretinerea locuintei).
In trimestrul III 2013, aceasta a
reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. in cadrul
cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o
cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (15,5%).
La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru
hoteluri, cafenele si restaurante (1,1%) si cele pentru educatie
(0,3%).