Germania a incetat unilateral sa mai achite scadentele datoriei pe termen lung la 6 mai 1933, la numai trei luni dupa ce Adolf Hitler a fost instalat in postul de cancelar. Neplata datoriilor l-a ajutat pe Hitler sa-si consolideze fortele, dupa ani de instabilitate politica in care Republica de la Weimar s-a luptat cu indatorarea ridicata.
„Acestea sunt in general
evenimente catastrofice. Nu exista final fericit”, a declarat
Eugene N. White, profesor de istorie a economei la Universitatea
Rutgers din New Jersey, potrivit Bloomberg, preluat de Mediafax.
Datoria uriasa a Germaniei ca urmare a
repartiilor de razboi a declansat hiperinflatie, blocaje politice si
de finantare si a adus nazistii la putere, iar ulterior default-ul.
Un default al SUA, cea mai mare
economie a lumii, risca sa genereze consecinte devastatoare la nivel
global, cu prabusiri pe burse din Brazilia pana in Elvetia si
blocarea pietei de 5.000 de miliarde de dolari a datoriei emise de
Trezoreria SUA. Costurile de imprumut ar creste puternic, rolul
dolarului de moneda de rezerva a lumii ar fi pus la indoiala, iar
economiile SUA si ale altor tari ar risca sa intre in recesiune.
Bancile centrale au inceput sa-si faca planuri de urgenta pentru a pastra pietele financiare functionale in cazul in care Statele Unite nu-si vor putea achita la scadenta datoriile, situatie care va pune obligatiunile folosite ca referinta la nivel global in situatia de default.