Comisioanele standard percepute de bancile locale pentru conturile curente sunt comisionul de deschidere/inchidere cont, cel de administrare, cel de emitere extras de cont, precum si comisioanele pentru depunere sau retragere numerar.
De cele mai multe ori insa, in cazul bancilor locale lista de costuri pentru conturile curente este mult mai lunga pentru ca fiecare institutie a adaugat o serie de taxe care la prima vedere par cel putin neobisnuite.
Spre exemplu, BCR taxeaza cu 1,5% din suma depunerile in cont in moneda metalica.
Banca Romaneasca percepe un comision de 5 lei pentru trimiterea extrasului de cont prin fax, banca avand cateva pagini de comisioane atasate serviciilor furnizate clientilor prin contul curent.
Totodata, cateva banci din piata percep comision pentru banii incasati in contul curent, cateva dintre bancile din aceasta categorie fiind Bancpost si Bank Leumi.
Bancile justifica prezenta comisioanelor prin costurile operationale pe care trebuie sa le acopere.
Claudia Polivanov, director de operatiuni retail din cadrul ING, spune ca bancile au anumite costuri operationale si atunci cand clientul primeste bani in cont, legate de verificarea numarului de cont sau de verificarea contului din care sunt transmisi banii.
„De regula, se percepe comision pentru sumele virate in euro, deoarece in operatiune intervin mai multe banci si costurile operationale sunt mari mari in acest caz”, a spus aceasta.
Cu toate acestea, unele comisioane par bizare chiar si unora dintre bancherii locali. „Nu vad de ce trebuie sa existe comision la incasarea banilor in cont, in conditiile in care exista comisionul de administrare care acopera contravaloarea acestor servicii”, a spus reprezentantul unei mari banci locale, care nu a dorit insa sa isi dezvaluie identitatea.
Zona conturilor curente pare asadar destul de slab reglementata din punctul de vedere al protectiei consumatorilor, in conditiile in care nu sunt respectate principii de baza cum ar fi transparenta si standardizarea care sa poata permita un studiu comparativ al ofertelor.
In timp ce clientii noi ai bancilor au reusit sa beneficieze de aceste principii in cazul creditelor, prin OUG 50 si legea prin care aceasta a fost adoptata mai apoi, domeniul conturilor curente este inca destul de slab reglementat.
Ce spun autoritatile
Radu Negrea, secretarul general al Asociatiei Romane a Bancilor, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca bancile sunt libere sa isi stabileasca singure conditiile in care presteaza serviciile pentru clienti. „In plus, sa nu uitam, acestea primesc si avizul bancii centrale”, a spus acesta.
In opinia sa, orice client este liber sa se mute la o alta institutie care nu percepe astfel de costuri.
Cu toate acestea, libera concurenta nu rezolva probleme majore cu care se intalnesc clientii bancari, care reusesc foarte greu sa faca o comparatie intre ofertele mai multor banci pe aceasta zona sau sa isi dea seama cat este de mare costul total al serviciilor furnizate de banca prin contul curent, ceea ce reprezinta o incalcare a principiilor transparentei.
Segmentul serviciilor de plata a fost recent legiferat in acord cu directivele europene, insa, se pare, mai putin in acord cu conditiile pietei locale.
Astfel, recent a intrat in vigoare Legea 197/2010 prin care a fost aprobata Ordonanta de Urgenta 113/2009 privind serviciile de plata, si care traseaza doar un cadru foarte general pentru banci, prevazand ca orice comision este legal atata vreme cat este un cost transparent, care a fost comunicat utilizatorului la momentul incheierii contractului.
ANPC a fost intiatoarea acestei Ordonante, ca si in cazul OUG 50/2010, act care legifereaza conditiile in care bancile pot acoda credite.
In timp ce in cadrul OUG 50 ANPC a stabilit conditii foarte precise pentru comisioanele prestate de banci, prevederile OUG 113/2009 sunt mult mai generale.
Insa, a explicat un oficial al ANPC, autoritatea nu a simtit nevoia sa intervina cu reglementari atat de precise si in cazul OUG 113, pentru ca la nivelul pietei nu s-au observat abuzuri ale bancilor pe segmentul conturilor curente, la acelasi nivel la care se intampla in cazul creditelor.