Yunus a infiintat in 1983 banca de microcredite Grameen prin care oferea imprumuturi fara dobanda persoanelor foarte sarace din Bangladesh. Pana atunci, acestia aveau acces doar la banii oferiti de camatari.
[quote=Muhammad Yunus]Cei care investesc in social business nu urmaresc sa faca profit, ci doar sa isi acopere cheltuielile[/quote]
Banca lui a inceput sa investeasca in proiecte care urmareau rezolvarea unor probleme sociale. Principiul de baza de la care porneste bancherul este ca a oferi pur si simplu bani oamenilor saraci este o greseala, daca nu ii ajuti in acelasi timp sa-si dezvolte creativitatea, asa incat sa se ajute singuri, iar problema saraciei se va intinde timp de generatii. Creditul oferit este astfel in defavoarea celui imprumutat, dar si a intregii economii, care nu il va putea folosi in sprijinul comunitatii.
„Cei care investesc in social business nu urmaresc sa faca profit, ci doar sa isi acopere cheltuielile”, a spus Yunus. „Pentru un social business crearea de locuri de munca este un obiectiv in sine, pe cand pentru oamenii de afaceri care urmaresc profitul, acesta este doar un mijloc prin care isi ating tinta”, a explicat el.
In multe din proiecte, Yunus convinge mari corporatii sa se implice in proiecte sociale.
Un exemplu este un joint venture dintre Grameen Bank si Reebok in cadrul caruia producatorul de echipamente sportive „a creat pentru populatia din Bangladesh o pereche de tenisi de 1 euro bucata, asa incat toata lumea saraca si care nu are incaltari sa isi permita sa cumpere. Cele mai multe din problemele de sanatate ale celor din Bangladesh vin de la infectii care apar la pielea piciorului”.
Laureatul Nobel este de parare ca si in Romania s-ar putea dezvolta o piata de social business, si s-ar putea gasi solutii chiar pentru proiectele publice pe care statul spune ca nu are bani sa le dezvolte. „Daca vrei sa rezolvi o prolema si ai indentificat-o bine, atunci bani se vor gasi intotdeauna”, a spus Yunus.
Criza ca o oportunitate
Criza nu trebuie sa ne sperie, spune Yunus, ci trebuie privita ca o oportunitate „de a redesena lucrurile si nu de a te intoarce la normal, pentru ca daca ajungi la aceeasi normalitatede dinainte, vei avea din nou probleme”.
Modelul actual de banking, cel care a condus la aparitia crizei mondiale, trebuie refacut: „Sistemul bancar face acum afaceri doar cu cei foarte bogati, iar o schimbare ar insemna ca bancile sa colaboreze cu toata lumea, chiar si cu cei foarte saraci. Atata vreme cat sistemul ramane la fel cum este, se va ajunge la aceleasi probleme. Cosmarul nu s-a terminat, doar l-am amanat”, spune laureatul Nobel.
[quote]Nu va reintoarceti la „normalul” de dinainte de criza, reinventati-va[/quote]
Sa oferi doar bani oamenilor saraci nu este oricum o solutie, pentru ca nu le stimulezi creativitatea, ci o „ingheti”. Asta inseamna ca problemele lor vor persista, si se va ajunge chiar si la a treia generatie de oameni cu aceleasi probleme, crede Yunus.
El a criticat masurile de sprijin de care au beneficiat bancile pe parcursul crizei, si care nu le-au ajutat sa isi schimbe modelul de business. In acelasi timp, a criticat opinia vehiculata in randul multor guvernanti care sustin ca „bancile sunt prea mari ca sa cada”, deci trebuie mentinute in viata cu orice pret.