Ce se ascunde in spatele mainii de ajutor intinsa Moldovei de China

China a decis anul trecut sa acorde un imprumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al celui mai sarac stat european, si cu siguranta cel mai mare credit obtinut vreodata de Chisinau.

Intrebati care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analistii politico-economici contactati de Reuters au cerut timp de gandire.

„Tarile mici si sarace, fara resurse minerale semnificative, sunt candidati cu sanse mici de reusita la atragerea investitiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totusi, China manifesta tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sarac decat multe tari din Africa. Aici, carute trase de cai, incarcate cu fan, tropaie alaturi de Mercedes-uri si Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat dupa drumuri zilnice la fantana. Intrebati de ce (este China interesata de Moldova – n.r.), expertii au nevoie de timp de gandire”, scrie agentia internationala de presa.

Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu gaseste o explicatie.

„E adevarat ca exportatorii chinezi cauta sa-si diversifice baza de exporturi. Imi imaginez ca ar vrea sa se duca in locuri mai traditionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesara. De fapt, nu are mai nimic”, a spus razand analistul.

Criza economica a avut efecte severe in Republica Moldova, a carei economie depinde in foarte mare masura de banii trimisi acasa de cei care au plecat la munca in strainatate. Remiterile au scazut cu circa o treime anul trecut fata de 2008, potrivit datelor bancii centrale de la Chisinau, iar situatia multor familii care depind de acesti bani a devenit una disperata, necesitand interventia organizatiilor caritabile din Occident.

Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situatiei si pesimismul care caracterizeaza viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.

„Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modesta in 2010, care ramane la discretia incertitudinilor politice, capacitatilor administrative slabe, intereselor birocratice, cresterii preturilor combustibililor, conditiilor meteo nefavorabile agriculturii si scepticismului investitorilor straini, precum si a prezentei unui regim separatist ilegal in Transnistria”, se arata in CIA Handbook.

Interesele Chinei in Moldova sunt neclare, dar exista indicii care sugereaza potentialul economic ridicat al tarii, noteaza Reuters, facand referire la agricultura, la profilul educational bun al populatiei, datorat in principal sistemului de invatamant mostenit din era comunista, sau la potentialul tehnologic subliniat de numarul mare de internet cafe-uri din Chisinau.

Fondurile promise de China, al caror cuantum este inca negociat dupa schimbarea guvernului, se vor indrepta cel mai probabil catre constructii, infrastructura si probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autoritatilor moldovene.

Insa interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativa decat randamentul economic al investitiei este influenta care poate fi cumparata cu acest credit, scrie Reuters.

„China isi exercita noul model de politica externa (…) isi exploreaza avantajele de superputere in ascensiune”, spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.

In timp ce devine tot mai autoritara in relatia cu Statele Unite, China intra in Europa de Est cu pasi mici, tintind intai zonele sarace, construind treptat legaturi financiare puternice cu vecinii Rusiei.

In luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis sa investeasca un miliard de dolari pentru constructia de centrale electrice si drumuri in Tadjikistan, iar in martie 2009 banca centrala a Chinei s-a angajat intr-un contract de swap valutar pe trei ani, in valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.

„Prin intarirea pozitiei in curtea Rusiei, China isi imbunatateste mana in negocierile cu Moscova”, spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan impartaseste la randul ei acest punct de vedere, aratand ca Beijingul vrea sa castige „dividende politice” prin investitiile in tarile sarace din fosta Uniune Sovietica.

China are nevoie de putere in relatia cu Rusia deoarece importa de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol si gaze naturale.

„Timp de mai multe decenii, relatiile dintre Rusia si China au fost incalcite, dar noul om de fier care a aparut la Moscova,Vladimir Putin, in prezent premier, a decis sa lase deoparte divergentele si sa promoveze o cooperare economica stransa”, comentau analistii IHS Global Insight intr-o nota din octombrie 2009.

Insa, spun acestia, neincrederea persista intre relatiile dintre aceste mari puteri.

Pe de alta parte, imprumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potential comercial si ar putea stabili in favoarea Chinei un avanpost catre accesarea pietelor din zonele de influenta ale Uniunii Europene si Rusiei.

„Exista sinergii intre interesele de export ale Chinei si specificul industriei moldovene”, potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar si pe vinificatie si industria textila, apreciaza acesta.

Exporturile directe de aici catre pietele din Uniunea Europeana ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.

Salariile scazute din Republica Moldova, comparativ cu alte tari din zona, au atras deja investitori din zona productiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din Romania dupa cresterea fulminanta a salariilor, noteaza Steves.

Saracia din Moldova, slabiciunile administratiei si disputa din Transnistria – care impiedica practic Chisinaul sa controleze o regiune importanta din teritoriul tarii – fac ca sansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeana sa fie foarte reduse. Insa tara este inclusa in tratatul Parteneriatului de Est al UE, avand astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, in perioada 2007-2010, „pentru promovarea democratiei si a reformei”.

Imprumutul de un miliard de dolari de la China eclipseaza pana si ajutor obtinut luna trecuta de la FMI, de 574 milioane de dolari.