Continuarea reformei in sistemul sanitar, reducerea arieratelor
statului, cresterea investitiilor, inclusiv prin absorbtia fondurilor
europene si restructurarea si vanzarea companiilor de stat, reprezinta
directii prioritare pe care Romania ar trebui sa actioneze, afirma seful
misiunii FMI.
„Prima provocare se regaseste in sistemul sanitar. Din pacate, sistemul este destul de bolnav. Cererile din sistem sunt mai mari decat resursele alocate, ceea se slabeste sanatatea financiara a sistemului. Aceste resurse putine sunt ineficient cheltuite privandu-i pe cei mai nevoiasi. Este nevoie de o reforma comprehensiva in sistemul de sanatate. In urmatoarele luni, Guvernul va face o reforma, atat pe partea de venituri, cat si pe cheltuieli”, a spus seful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks, citat de Mediafax.
Presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, dupa intalnirea cu delegatia comuna a FMI, CE si BM, ca Guvernul nu se poate „gandi in mod serios” la marirea bugetului pentru sanatate pana cand nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, desi in prezent este subfinantat.
O alta provocare o reprezinta in continuare eliminarea arieratelor.
„Autoritatile au eliminat aproape total arieratele bugetului de sat si locale si au realizat o inventariere. Acest exercitiu a aratat ca numai la intreprinderile de stat nivelul arieratelor insumeaza peste 20 miliarde lei. Aceste facturi neplatite reprezinta o frana majora in calea cresterii„, a adaugat Franks.
Al treilea domeniu de interes este, in opinia FMI, majorarea cheltuielilor cu investitiile publice, ramanand in acelasi timp in limita anvelopei bugetare.
„Obiectivul trebuie sa fie impulsioarea absorbtiei fondurilor UE. Absorbtia macar unei parti ar reprezenta un stimul extraordinar pentru activitatea economica”, a afirmat oficialul FMI.
Cea de-a patra si probabil cea mai dficila problema de rezolvat este implementarea de reforme profunde la intreprinderile de stat.
„S-au facut progrese pentru multe intreprinderi de stat. In multe cazuri Guvernul a decis sa mearga cu privatizarea totala sau partiala. Eu as incuraja Guvernul sa fie mai ambitios in acest domeniu”, a continuat Franks.
Numirea directorilor executivi independenti la societatile de stat se va derula in lunile care urmeaza. Noii directori isi vor ocupa posturile anul viitor.
„Trebuie sa ne asiguram urgent ca toate contractele din compniile de stat din domeniul electricitati si gazelor sunt transparenete”, a conchis Franks.
[b]Cresterea salariilor in sectorul bugetar este conditionata de noi reduceri de personal[/b]
Guvernul considera ca exista spatiu fiscal pentru cresterea salariilor din sectorul public, dar o majorare ar trebui operata numai dupa o noua reducere a numarului angajatiilor bugetari, considera seful misiunii FMI.
„Guvernul va lua o decizie referitor la cat de mare va fi cresterea salariilor bugetarilor sau momentul in care va fi adoptata. Nu ar fi intelept nici din partea mea, nici din partea lor, sa spunem in acest moment care va fi decizia. Din punctul lor de vedere al Guvernului exista spatiu pentru crepterea salariilor, dar trebuie sa asteptam pana la acel moment pentru a fi siguri. Cresterea salariilor poate avea loc doar daca exista un numar satisfacator de angajati in sistemul bugetar. Exista inca o supraangajare in sectorul public”, a declarat Franks.
Atat in precedentul acord cu FMI, cat si in actuala intelegere cheltuielile cu personalul sunt limitate in sume absolute, iar orice majorare salariala este posibila doar in acest spatiu.
In acordul incheiat in luna mai, Guvernul se angajase la reducerea personalului bugetar in limita a 1,29 milioane de salariati.