„Perturbarile prelungite ar putea avea un impact si mai puternic asupra industriei turismului, care, in prezent, reprezinta aproximativ 5% din PIB la nivel mondial, din care aproape o treime este generat la nivelul Europei. Mai mult, o scadere masiva a traficului aerian are un impact negativ chiar si asupra pretului petrolului. Printre sectoarele afectate se numara si cele de curierat rapid si bunuri perisabile”, a declarat Lubos Makras, analist venituri fixe in cadrul Ceska sporitelna.
In acest context, cel mai pesimist scenariu ar viza eruptia vulcanului Katla, aflat in apropierea celui care erupt saptamana trecuta in Islanda, si care ar putea provoca o explozie ce ar afecta cel mai puternic Europa. Efectul negativ, dincolo de impactul asupra transportului aerian, l-ar avea asupra agriculturii, din cauza ca eruptia ar provoca schimbari ale climei.
In aceste conditii, impactul negativ asupra monedei euro ar fi destul de puternic, se arata in raport. Declinul global ar avea o influenta negativa in general asupra actiunilor, in timp ce incertitudinea ar sustine obligatiunile, intr-o prima etapa. Cu toate acestea, pe termen lung, combinatia dintre inflatie si dobanzi mai mari ar determina cesterea randamentelor, ceea ce se traduce intr-o majorare a preturilor, in timp ce materiile prime, cu exceptia enegiei, ar fi afectate negativ. Aurul ar profita de cresterea aversiunii fata de risc.
Industria asigurarilor si a energiei electrice sunt mai putin afectate de situatia generata de eruptia vulcanului din Islanda.
Scenariul cel mai optimist il reprezinta refacerea treptata a exploziilor si trecerea de la eruptiile masive de cenusa vulcanica la scurgerile de magma.
„Intr-un astfel de caz, intr-o perioada de timp relativ scurta, eruptia vulcanului ar avea doar un impact local, iar consecintele macroeconomice la nivel general nu ar fi atat de grave”, a explicat Mokras.