Cele 10 porunci ale FMI. Iesim din criza daca le urmam?

O echipa de experti din partea FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene a inceput ieri o vizita de evaluare a „performantelor” Romaniei din vara si pana in prezent. Dincolo de faptul ca nu e prea mare lucru de evaluat la capitolul masuri economice, de vina fiind, ca de obicei, campania electorala, expertii straini au venit la Bucuresti cu o misiune foarte clara. Sa explice Romaniei ca, din decembrie joaca de-a reformele se incheie, iar daca noul guvern nu va pune in practica masuri amanate pe considerente electorale, in 2010 ne vom putea lua adio de la restul de bani.

Ce vor de fapt expertii straini? Sa implementam masurile de reforma pe care Ungaria, in baza acordului cu FMI, le-a luat in ultimii 2 ani si care au dus-o in postura de a fi privita, potrivit Merrill Lynch si Bank of America, drept liderul global in privinta sanatatii fiscalitatii in 2010. Economia Ungariei, in scadere cu peste 6% anul acesta, ar urma sa scada cu numai 0,9% anul viitor si sa revina pe crestere din 2011.

1. Tineti sub control deficitul bugetar

Una dintre principalele conditii pe care FMI a pus-o autoritatilor romane, pentru a acorda imprumutul de 12,95 de miliarde de euro, a fost sa mentina deficitul bugetar in limita de 4,6% din PIB. Ulterior, pe masura ce criza s-a adancit, limita a fost crescuta la 7,3%.

La 9 luni, guvernul s-a incadrat in tinta, anuntand un deficit de 5,1% din PIB, fata de 5,4%, prevazut de FMI. Potrivit datelor Ministerului Finantelor, veniturile bugetare au coborat in primele noua luni ale anului cu 6,7%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 115,8 mld. lei. In schimb, cheltuielile au continuat tendinta ascendenta inregistrand o crestere de 7,6%, la 141,3 mld. lei.

Analistii economici se asteapta ca, pe acest trend, la finele anului Romania sa treaca cu cel putin 2 puncte procentuale peste nivelul de 7,3%. Potrivit expertului Nicolae Chidesciuc, senior economist ING Bank Romania, cheltuielile au scapat de sub control, iar deficitul ar putea ajunge la 8,5-9%.

Expertul Ionut Dumitru, economistul sef de la Raiffeisen, se asteapta ca tinta pentru acest an sa fie renegociata. La fel si cea pentru anul viitor, stabilita initial la 6%. Variante confirmate, de altfel, de presedintele Basescu, care a spus ca Romania nu are cum sa respecte cerintele impuse de FMI si ca acordul va fi rediscutat.

2. Majorati taxele, daca va fi nevoie

Problema deficitului in crestere este legata in mod direct de scaderea abrupta a incasarilor bugetare. FMI a venit si cu solutia – cresterea TVA si cotei unice, variante confirmate de presedintele Traian Basescu.

Solutii care ar aduce mai multi bani la buget, insa ar genera consecinte extrem de grave in economie, potrivit oamenilor de afaceri. O majorare de taxe ar insemna cresterea evaziunii fiscale care depaseste deja 50% in multe sectoare ale economiei, precum industria alcoolului, tutunului, carnii si panificatiei.

Presedintele Basescu a declarat, la B1 TV, ca prefera cresterea TVA-ului decat cea a cotei unice, dar spera ca expertii FMI sa inteleaga ca majorarea taxelor va genera mai mult probleme decat beneficii.

Potrivit expertilor in fiscalitate, cel mai probabil, in urma negocierilor din aceste zile dintre autoritati si FMI, se va anunta majorarea TVA de la 19% la 21-22%. Tot la capitolul taxe, FMI a cerut devansarea majorarilor de accize la tutun si combustibili, decizii care vor genera un nou val inflationist in 2010.

3. Opriti risipirea banului public

Dincolo de problema veniturilor, care ar putea fi rezolvata in primul rand printr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, FMI a cerut guvernului sa rationalizeze cheltuielile. Masura care, in special in administratia locala, s-a inteles taman pe dos. Iar exemplele sunt multiple.

De exemplu, ati fost vreodata in zona City Mall din Bucuresti? Primarul Piedone a reamenajat piata din fata complexului intr-un stil cel putin iesit din tipare, cu dinozauri, ursi, caprioare si alte animale construite din plante sau palmieri din fibra de sticla.

Este genul de investitie publica extrem de costisitoare care i-a lasat cu gura cascata pe expertii straini. Acestia au cerut autoritatilor sa aprobe de urgenta o lege care sa limiteze derapajele de ordin investitional.

Aceasta ar putea fi legea responsabilitatii fiscale care, potrivit fostului guvern, va impune ordonatorilor de credite construirea si respectarea unui buget multianual, cu investitii clare, asumate si pentru care sa raspunda in fata unui Consilu Fiscal independent.

Emil Boc prezenta, de exemplu, cazul investitiilor in infrastructura, incepute, continuate sau abandonate in functie de interesele celor aflati la un moment dat la putere.

4. Incetati sa mai faceti alte datorii

„Guvernul trebuie sa devina un bun platnic, altfel va accentua si mai mult blocajul financiar din economie”, spunea, recent, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania. Si asta in conditiile in care statul a devenit, in acest an, unul dintre cei mai dificili parteneri de afaceri.

Nivelul arieratelor (platile intarziate cu peste 90 de zile fata de scadenta) a crescut in primul semestru cu 490 de milioane de lei, ajungand la circa 1,5 miliarde de lei si asta in ciuda angajamentelor luate in fata FMI.

Prin noua scrisoare de intentie revizuita, trimisa FMI, guvernul Boc s-a angajat sa reduca arieratele la nivelul din decembrie 2008, de 1,06 miliarde lei.

5. Legea salarizarii unitare trebuie pusa in practica!

Expertii FMI declarau, dupa prima vizita la Bucuresti, ca una dintre marile probleme ale Romaniei este faptul ca are prea multi bugetari. Inmultiti ca ciupercile dupa ploaie in ultimii ani, bugetarii au ajuns sa fie platiti mai bine decat in mediul privat, chiar daca performantele nu sufereau nicio comparatie.

FMI a cerut o reforma a salarizarii, iar executivul condus de Emil Boc a lansat o lege care reduce diferentele intre cel mai mic si cel mai mare salariu de la stat de la 1 la 70, la 1 la 15.

Legea a generat insa un urias scandal, si, cu toate ca guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, a fost atacata la Curtea Constitutionala nu pentru ca n-ar fi fost necesara, ci pentru ca ar incalca dreptul la munca.

Astfel, desi la prima vedere, Guvernul a respectat „porunca” FMI-ului de a reforma salarizarea, analistii economici spun ca, de fapt, Romania a evitat cu talent problema si a amanat-o pentru 2010, bineinteles pe considerente electorale.

Singura masura care s-a pus pana acum in practica in sistemul bugetar a fost cea privind taierea sporurilor.

6. Trebuie operate disponibilizari in aparatul de stat!

Pentru a primi si in 2010 transele de bani de la FMI, noul guvern va fi obligat sa taie in carne vie in sectorul de stat. Va trebui sa reduca cheltuielile salariale in PIB de la 9,5%, la maxim 7%, iar asta va insemna potrivit expertilor, disponibilizarea a circa 200.000 din cei 1,4 milioane de bugetari.

Ce se va intampla cu cei dati afara? Nimeni nu stie, guvernul neavand, in prezent, niciun plan de reconversie profesionala. Cum de altfel nu a avut nici in ceea ce priveste disponibilizarile masive din mediul privat.

Cine vor fi cei afectati de disponibilizari? O alta dilema pentru care raspunsurile vor veni dupa alegerile prezidentiale. Bucurestiul si-a asigurat si o varianta de rezerva, anuntand FMI, in scrisoarea de intentie revizuita, ca va ingheta angajarile si va inlocui doar un angajat din sapte care parasesc sistemul, fapt ce va aduce o economie de 0,1% din PIB.

7. Renuntati la puzderia de agentii si institutii descentralizate

Potrivit obligatiilor asumate fata de FMI, dincolo de disponibilizarile de personal, noul guvern va trebui sa restructureze din temelii intregul aparat de stat. Guvernul si-a asumat raspunderea pe o lege ce prevede reducerea numarului agentiilor de la 226 la 107, insa legea s-a impotmolit, fiind atacata, la fel ca si legea salarizarii, la Curtea Constitutionala.

Legea, daca va fi declarata constitutionala, va insemna o economie anuala de 50 milioane de euro si desfiintarea a peste 9.000 de locuri de munca. Daca va fi respinsa de Curte, noul guvern va trebui sa o reexamineze.

8. Tineti in frau companiile publice

FMI a cerut statului roman ca alaturi de restructurarea institutiilor guvernamentale sa ia masuri pentru controlarea mai atenta a companiilor de stat, unde banul public este risipit. De la cele trei companii de cale ferata, la societatile din domeniul energiei, statului i s-a cerut sa ia masuri ferme de restructurare.

La CFR, planul de reforma s-a impotmolit insa in negocierile cu sindicatele, iar in sectorul energetic, mult mediatizatul plan de restructurare si comasare a firmelor de stat in doua companii energetice nationale se afla abia in faza de studii de fezabilitate.

Din 2010, reforma celor 30 de mari companii de stat va fi insa mult mai atent monitorizata de FMI, care a anuntat ca nu va face concesii. Guvernul va trebui sa monitorizeze proiectele de bugete, fondurile de salarii si investitiile acestor companii si sa trimita trimestrial Fondului datele din bilant.

9. Reformati sistemul de pensii

Va mai aduceti aminte de valul de indignare declansat de dezvaluirile privind pensiile de lux, in genul celei de 400 de milioane de lei vechi castigata de Florea Geica, directorul de la Autoritatea Aeronautica?

Au trecut luni bune de atunci si, in ciuda masurilor anuntate de guvern, Academia Catavencu scrie ca Geica continua sa ia si pensie si salariu de la stat. De altfel, mai toate pensiile blamate la ore de maxima audienta se platesc la timp, in acelasi cuantum, scuza oficiala fiind ca Parlamentul a demis Guvernul tocmai cand vroia sa isi asume raspunderea pe reforma pensiilor.

Expertii FMI au cerut ca legea, aflata acum in parlament, sa fie aprobata pana finele anului si pusa in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Ce va aduce nou? Va creste varsta de pensionare, vor fi eliminate pensiile speciale si va fi inasprit modul de acordare a pensiilor de invalititate sau pensionarea anticipata. In plus, pensiile vor fi indexate, din 2010, in functie de rata inflatiei.

10. Modificati legislatia privind insolventa

Dincolo de masurile privind restructurarea aparatului de stat, de reducerea cheltuielilor pentru salarii si pensii, noul guvern va trebui, pana pe 31 martie 2010, sa modifice legislatia bancara si privind falimentele firmelor.

Modificarile trebuiau aprobate pana pe 31 octombrie 2009, insa guvernul a cerut o amanare pentru ca „modificarea reglementarilor interne, cu mentinerea lor in cadrul cerintelor UE, s-a dovedit mai complexa decat se anticipa”, scrie in scrisoare de intentie catre FMI.

Legea va permite BNR sa monitorizeze mai atent afacerile bancilor, in conditiile in care expunerea acestora pe Romania a fluctuat foarte mult in acest an, iar nivelul creditelor neperformante a avansat semnificativ, mai ales pe segmentul celor in valuta.

In plus, noua legislatie va simplifica masurile de restructurare a firmelor aflate in insolventa, prin numirea unui administrator special caruia i se va atribui capacitatea de a implementa prompt masuri de restructurare, ce includ achizitii, vanzari de active, transferul depozitelor si deprecieri de capital pentru a absorbi pierderile. De asemenea, noua lege va oferi protectie speciala administratorului si va oferi prioritate solicitarilor deponentilor si Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar.

Daca Romania va respecta aceste conditii, va primi si restul banilor de la FMI. In 2010, Romania ar urma sa primeasca si celelalte patru transe din imprumutul de 12,95 de miliarde de euro. Ultima transa, de 874 milioane DST (966 milioane euro) din imprumutul de la FMI trebuie sa fie trimisa Romaniei pe 15 martie 2011.