Cele doua Romanii: Unii traiesc din banii FMI, altii se zbat sa supravietuiasca. Cine si cum va iesi din criza?

In 2008, economia reala functiona cu motoarele la maxim, rolul statului, al autoritatii, fiind privit drept unul insignifiant. Business-ul privat, sustinut de finantarile externe, tinea in spate Romania bugetara, aparatul de stat, cu tot cu clientii sai politici.

In 2009, criza a impartit Romania. Pe de o parte, Romania reala a resimtit din plin problemele, fiind obligata sa se reinventeze, sa faca sacrificii. Pe de alta, Romania bugetarilor a continuat sa traiasca bine mersi, imuna la „furtuna” de afara.

In timp ce economia reala a facut sacrificii, a taiat in carne vie, cealalta Romanie a gasit ”solutia minune”. In loc sa se reformeze, a preferat sa se imprumute, iar de aproape un an traieste pe datorie. O datorie pe care o plateste, bineinteles, cealalta Romanie, prin taxe si impozite.

Potrivit analistilor economici, Romania traieste un adevarat paradox. Poate sa iasa mai repede decat s-a estimat din criza si asta pentru ca nu si-a cosmetizat economia cu ”infuzii” de capital de la stat. Adica, mai bine spus, faptul ca Guvernul nu a facut nimic in 2009 pentru a sustine economia, a determinat mediul privat sa isi asume singur masurile anti-criza, iar acum, in fata investitorilor straini, situatia economiei romaneasca este cat se poate de reala. Si asta o face extrem de atractiva.

”E ca si cum ai vedea o femeie fara machiaj, dimineata, la prima ora”, explica analistul Cristian Dinulescu. „Spre deosebire de economiile occidentale, cine se uita la Romania are, in prezent, garantia ca vede o economie reala, poate cu exceptia sectorului bancar, acolo unde s-au ascuns multe sub pres, insa in primavara vor trebui sa faca curatenie in creditele neperformante”, considera acesta.

Expertii in economie spun ca, din acest moment, pentru a fructifica sansa nesperata de a iesi cu bine din criza, statul trebuie sa ia masurile de reforma si sa nu se mai ascunda dupa ”fustele” FMI-ului. Consultantul financiar Cristian Paun, profesor la ASE Bucuresti, crede ca Romania ar trebui sa renunte la ”lectiile de dictare” ale profesorului Franks (seful misiunii FMI la Bucuresti – n.r.) si sa incerce sa se descurce pe picioarele ei.
[quote=Cristian Paun, consultant financiar]Prin prezenta sa in Romania si prin usurinta cu care arunca cu bani unui guvern prea putin ingrijorat ca va trebui sa ii dea inapoi, FMI nu face decat sa incurce si mai mult lucrurile[/quote]
”Chiar daca FMI este un bun motiv si argument pentru a reduce din dimensiunea statului, nu sunt convins ca aceasta reformare incepe de unde trebuie: se reduc spitale si scoli, dar apar ministere, agentii si servicii de informatii noi (sau cel putin se dezvolta cele existente). FMI intareste statul si limiteaza piata libera prin constrangerile pe care le impune, iar in momentul de fata Romania are nevoie ca de aer de un mediu privat care sa isi revina cat mai rapid si sa isi continue ascensiunea spre prosperitate”, spune expertul in economie.

Teoria lui Paun este sustinuta si de expertul Bogdan Glavan, profesor la Universitatea Romano-Americana, cu anumite nuante, insa. El declara, intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro, ca dincolo de necesitatea banilor de la FMI, Fondul nu ne-a impus niciodata sa ”scriem dupa dictare”.

”Seful delegatiei FMI tocmai ne-a spus ca Romania este o poveste de succes deoarece a evitat intrarea in colaps, evident, si cu asistenta FMI. Expansiunea monetara (sustinuta de FMI – n.r.) este ca un drog. Iti permite sa te intinzi mai mult decat iti este plapuma. Iti ofera iluzii pe card. Insa simpla emisiune monetara nu are cum sa iti faca bine. Productia de bani pur si simplu nu inseamna productie de marfuri. Daca asa ar sta lucrurile, omenirea scapa de saracie de milenii, nu mai era nevoie sa il asteptam pe Keynes. Sau pe Jeffrey Franks”, scrie expertul, pe blogul sau.

Potrivit expertilor, dopate cu banii de la FMI si CE, autoritatile au uitat de faptul ca, in vremuri de criza, trebuie facute reforme. Analistul Cristian Dinulescu spune ca ”Romania bugetara nu a miscat un deget pentru a se adapta noilor realitati”. ”Sper ca, impinsi de la spate de FMI sau prin forte proprii, Guvernul sa constientizeze in al 12-lea ceas uriasa sansa pe care o avem in acest moment”, a spus analistul, pentru DailyBusiness.ro.

Ce vrea, de fapt, Romania reala?

In timp ce Romania bugetarilor, dincolo de declaratiile si masurile luate doar pe hartie (legea salarizarii unice, reducerile de posturi si cheltuieli etc.) , traieste fara probleme acelasi confort financiar ca si in 2008, in Romania reala, criza se adanceste.

In timp ce la Palatul Victoria se vorbeste de crestere economica in 2010, in mediul de business, firmele se pregatesc de o noua curba de sacrificiu. In timp ce sistemul bugetar are acces fara probleme la finantare, bancile inghesuindu-se sa ofere statului bani pe tava, in economia reala, sa obtii un credit de investitii a ajuns o performanta demna de Cartea Recordurilor. Pe fondul blocajului financiar ce se adanceste tot mai puternic, organizatiile patronale se asteapta la un nou val de falimente. Intre timp, Romania bugetarilor consuma miliardele de la FMI si CE pentru a-si asigura ”pacea sociala”.

Ce e de facut? Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Parvan spune ca a obosit in a cere sprijinul statului.
[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]’In 2009 nu au facut nimic pentru a ajuta economia. De ce ar face in 2010?[/quote]
”S-au vazut cu sacii in caruta, banii de la FMI, asa ca vor aplica aceeasi politica – sa lasam mediul de afaceri sa isi vada singur de reforme. Iar pe cei care reusesc sa iasa din criza, sa nu ii iertam – sa ii impozitam la maxim”, a comentat reprezentantul oamenilor de afaceri.

Ce ar trebui sa faca Romania bugetara pentru a sprijini Romania reala? Daca anul trecut, business-ul romanesc propunea zeci de solutii anti-criza, acum s-a ajuns la situatia ca doleantele le poti numara pe degete.

”Sa nu mai modifice legile de pe o zi pe alta, sa lase Codul Fiscal asa cum e, sa isi vada de reforma din administratie, de reducerea evaziunii fiscale si sa nu puna piedici mediului de afaceri” , enumera Parvan.

Mai mult chiar, spune analistul economic Cristian Paun, sa nu urmeze neaparat sfaturile FMI. Pentru ca multe dintre ele pot fi nocive.

”Reducerea cheltuielilor guvernamentale (produsa prin inghetarea salariilor in sectorul bugetar sau prin concedieri masive) slabeste capacitatea aparatului administrativ de a colecta taxe si impozite, de a administra corect banul public, de a controla modul in care se dezvolta proiectele publice”, spune consultantul, pe blogul sau. In opinia sa, si reducerea drastica a deficitului bugetar este o greseala, la fel ca si folosirea banilor pentru sustinerea cursului monedei nationale.

”Cursul este mentinut stabil cu banii de la fond (chiar in scadere) favorizand repatrieri de profituri ale bancilor si companiilor multinationale, adica accentuand si mai mult dezechilibrul balantei de plati externe pe partea de iesiri de fluxuri financiare si, in acelasi timp, favorizand importurile la preturi avantajoase comparativ cu produsele locale”, spune expertul.

Optimismul lui Boc are baze reale?

Dincolo de masurile pe care autoritatile ar trebui sau nu ar trebui sa le ia in acest an, cert este ca Romania si-a castigat in ochii investititorilor straini o imagine tot mai buna. Ultimul semnal este decizia agentiei Fitch de a modifica perspectiva de rating de la negativ la stabil. De unde atata incredere in Romania?

Potrivit expertilor, nu ar fi vorba de o consecinta a revenirii economiei, cat mai ales o schimbare a perceptiei, datorata din multe puncte de vedere conjuncturii internationale.

Rezolvarea crizei politice si rezultatul misiunii FMI au devenit argumente extrem de pozitive in ochii investitorilor straini, in contextul dificultatilor majore prin care trec multe dintre tarile europene, precum Grecia, Spania si Irlanda. Aceste conditii, adaugate celor deja cunoscute, precum oportunitatile de investitii in infrastructura, scaderea pretului terenurilor si imobiliarelor, potentialul foarte bun agricol si energetic si forta de munca care a devenit si mai ieftina decat in 2008, vin sa creioneze o imagine tot mai atractiva pentru investitori. In plus, evolutia monedei nationale pare a fi incurajatoare. Leul, dincolo de speculatiile pe depozite, are un curs relativ stabil, iar asta convine investitorilor.

Romania puncteaza la capitolul atractivitate si prin nivelul redus al datoriei publice, de pana in 30% din PIB, spre deosebire de Ungaria, care a ajuns la 80% sau Grecia, cu 120%. Iar acest avantaj, alaturi de o inflatie tinuta sub control, ar putea reprezenta, potrivit analistilor de la Natixis, principalele criterii care ar putea mentine obiectivul de aderare la zona euro, fapt ce ar creste si mai mult credibilitatea Romaniei.

Ultimele declaratii facute de autoritatile romane, de la guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, arata ca avantajul este luat in calcul, dovada ca Romania isi mentine tinta de aderare la euro, 2014.

Din ceea ce spun expertii, atuurile Romaniei par a fi evidente. Acordul cu FMI ne-a ajutat. Faptul ca Guvernul Boc nu a facut mai nimic in 2009 pentru a sustine economia poate fi privit, in mod paradoxal, si ca un avantaj. Ce mai ramane este ca autoritatile sa constientizeze acest potential, sa reziste tentatiei de a strange si mai mult surubul fiscal si sa lase Romania reala sa iasa din criza. In final, de ce nu, probabil ca mediul privat le va lasa si privilegiul de a-si asuma toate laudele.