Nivelul
de încredere al mediului de afaceri în evoluția pieței s-a
consolidat la începutul acestui an, înregistrând cea mai mare
valoare măsurată din anul 2012.
„Acest nivel, pe care îl
monitorizăm de două ori pe an în barometrul mediului de afaceri
realizat de EY România, se apropie acum de 60%. Mai mult decât
atât, procentul celor foarte
încrezători în perspectivele de creștere a pieței s-a
multiplicat de aproape 2,5 ori în ultimii doi ani, ajungând la 17%
din totalul oamenilor de business respondenți”, spune Bogdan
Ion, Country Managing Partner, EY România.
În
același timp, firmele respondente se dovedesc mai încrezătoare în
creșterea proprie decât în creșterea sectorului în care
activează. Oamenii de afaceri care consideră că sectorul va
înregistra o tendință pozitivă (60%) sunt mai puțini față de
cei care cred că afacerea lor va crește (77%). Practic, firmele
care reprezintă diferența de 17 puncte procentuale sunt
încrezătoare că vor merge împotriva curentului, crescând în
ciuda faptului că piața în care activează nu va urma aceeași
tendință.
Să
nu uităm ce s-a întâmplat în criza din 2009. E nevoie să
manifestăm prudență, mai ales atunci când creșterea economică
se bazează pe consum. După cum am văzut deja din datele INS,
creșterea de anul trecut a venit într-o măsură foarte mare din
consum. Contribuția consumului a fost de 4%, în timp ce contribuția
formării de capital fix de 1,8% a fost neutralizată de efectul net
al exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, de -1,6%.
În
acest an și în cei care urmează putem crește urmărind un parcurs
echilibrat și ținând sub control riscurile unei dezvoltări
economice nesustenabile sau putem repeta, într-o oarecare măsură,
tipul de creștere din perioada 2004-2008.
Creșterea
prin consum, ca efect al scăderii taxelor și al majorării
salariilor bugetarilor, este necesar să fie susținută într-o
măsură mai mare de investiții și creșterea productivității.
Oamenii de afaceri și-au propus deja să impulsioneze investițiile.
Practic, doar 4% dintre companii vor scădea nivelul investițiilor
în 2016, 15% le vor păstra la nivelul anului anterior, în timp ce
81% le vor mări. 45% au buget în creștere cu 5-20%, iar 11% vor
avea un buget de investiții cu peste 20% mai mare față de 2015.
Pe
fondul investițiilor în tendință ascendentă în intențiile
oamenilor de afaceri, reducerea costurilor cade în ordinea
priorităților, îmbunătățirea productivității devenind zona de
focus pentru mediul de business în acest an (27% dintre
respondenți).
Punctele forte ale României
Investiții
în industrie
Începând
cu 2008, s-au pierdut 3,5 milioane de locuri de muncă din
industriile producătoare la nivelul Uniunii Europene, presiunea pe
prețuri a scăzut marjele companiilor în majoritatea statelor
Uniunii iar contribuția industriei producătoare la PIB-ul UE a
înregistrat o scădere. România se situează peste media europeană
în privința contribuției industriei la valoarea adăugată brută,
ajungând la 25% în anul 2013, în urma creșterii înregistrate în
perioada 2009-2013. Accelerând industria românească, prin
atragerea de investiții străine, dar și mult discutatele
investiții în infrastructură, România poate mări creșterea
bazată pe export.
IT
Sectorul
IT este în plină expansiune, cu o contribuție PIB în 2015 mai
mare decât agricultura – și pe fondul unui an agricol mai slab. Cu
o contribuție de 0,6% la creșterea economică din 2015 și în
tendință de creștere față de 2014, dar și cu o plasare pentru
România pe locul 13 în topul celor mai importante locații de
servicii globale (un salt de 5 locuri în doar doi ani, conform unui
raport global), IT-ul poate deveni un motor mai predictibil al
creșterii economice decât agricultura.
Potențialul
zonei rurale
România
are o suprafață agricolă utilizată de 13 milioane de hectare, una
dintre cele mai mari astfel de suprafețe din Uniunea Europeană, iar
25% din populația României lucrează în agricultură. Zona rurală,
prin procentul important de populație neocupată și prin
potențialul mare de dezvoltare, poate genera creștere sustenabilă
în anii următori. Este necesară, însă, o schimbare de
perspectivă. Acum, ruralul este perceput de cele mai multe ori ca o
vulnerabilitate, este „cealaltă
Românie”
care
ne ține pe loc sau chiar conduce la regres.
Adăugând
la aceste trei puncte forte spiritul antreprenorial, de asemenea în
creștere, și revenirea pe tendință ascendentă a investițiilor
străine directe (+25% în 2015, față de 2014), avem ingrediente
valoroase pentru a direcționa dezvoltarea României în acest punct
de inflexiune spre o creștere sustenabilă în următorii ani. Cu
condiția asumării cu responsabilitate a reformelor structurale, a
investițiilor mult așteptate în infrastructură și a definirii
unei strategii de țară cu obiective ambițioase, dar realiste.