Iniţial, inflaţia a crescut ca urmare a majorării preţurilor energiei, evoluţii care nu pot fi afectate de deciziile de politică monetară, dar rolul acestui şoc legat de aprovizionare acum se atenuează. „În ultimele luni, factorii pe partea cererii şi ofertei au jucat în mare parte roluri similare în inflaţia de bază. Recent, contribuţiile la inflaţie ale componentelor determinate de cerere le-au depăşit pe cele determinate de aprovizionare”, apreciază BCE, citată de Reuters.
În prezent, inflaţia în zona euro este percepută ca aproape de nivelul de vârf, dar declinul ar urma să fie iniţial lent, iar un alt studiu al BCE indică temerile consumatorilor că în următorii ani se va menţine creşterea preţurilor.
Te-ar putea interesa și: Românii și-ar putea lua adio de la ajutoarele sociale. Șefa Băncii Centrale Europene cere ca sprijinul pentru populație să fie limitat
Studiul publicat vineri de Banca Centrală Europeană cotează aşteptările inflaţioniste în zona euro pentru următoarele 12 luni la 5%, iar pentru următorii trei ani la 3%
Factorii de decizie din cadrul Băncii Centrale Europene au părut din ce în ce mai îngrijorați, în cadrul întâlnirii lor din 7-8 septembrie, că inflația ridicată s-ar putea menține pe termen lung în zona euro, ceea ce face necesară înăsprirea agresivă a politicii chiar și cu prețul unei creșteri mai slabe, conform discuțiilor din cadrul reuniunii.
BCE a majorat ratele cu 75 de puncte de bază după reuniunea respectivă – mai mult decât se aștepta – și a semnalat că inflația rapidă, cândva evidentă doar în creșterea prețurilor la energie, se extinde acum pentru a afecta orice, de la servicii la bunuri de folosință îndelungată.
Citește și: Inflația ar putea ajunge la un nou record, până la finele lui 2022. Avertismentul economiștilor
„Slăbirea preconizată a activității economice nu ar fi suficientă pentru a reduce inflația într-o măsură semnificativă și nu ar aduce în sine inflația proiectată înapoi la țintă”, se arată în transcripturile din cadrul întâlnirii respective. Factorii de decizie au ajuns la concluzia că o recesiune în zona euro devine „din ce în ce mai probabilă”, dar că riscurile erau încă înclinate către rezultate ale inflației mai mari decât cele prognozate.
Specialiștii BCE au rămas relativ relaxați cu privire la așteptările pe termen mai lung, remarcând că acestea au rămas ancorate în apropierea țintei de inflație de 2% a băncii și că creșterea rapidă a salariilor, o condiție prealabilă a inflației durabile, a rămas în mare parte absentă.
Analiştii se aşteaptă ca BCE să adopte o nouă majorare de dobândă, tot de 75 de puncte de bază, la reuniunea de politică monetară din octombrie, iar până la finele anului dobânda la depozite, care este în prezent la 0,75%, să treacă dincolo de 2%.