[url=http://www.fmi.ro/index.php?pid=30&full&mid&lg=en]CV-ul lui Jeffrey R. Franks de pe site-ul FMI[/url] suna destul de sec. „Dl. Jeffrey R. Franks, cetatean american, a inceput activitatea la FMI ca economist in cadrul Directiei pentru Probleme Fiscale. A detinut pozitii din ce in ce mai importante in cadrul Directiilor Europa si Emisfera Vestica si a fost reprezentant al FMI in Ecuador si Ucraina. In decembrie 2008 a fost numit sef de misiune pentru Romania”.
La capitolul pregatire profesionala se precizeaza ca Franks a obtinut titlul de doctor in economie de la Harvard University, licenta in economie (summa cum laude) de la Washington State University si doua titluri de master de la Oxford University, respectiv Princeton University, in domeniile teoria dezvoltarii si economie si politici publice.
Un expert cu atestat, in adevaratul sens al cuvantului. Cautand insa si mai multe informatii despre el, incepem sa aflam adevarata sa poveste, una ce ar putea face obiectul unui film de Hollywood, cu sau fara spioni americani.
[b]Din Somalia in China[/b]
La prima vedere, Jeffrey Franks pare, mai degraba, expertul clasic din mediul bancar, pe care il pierzi printre dosare. Linistit, modest, neglijent cu imaginea proprie (vezi show-ul facut de presa in jurul pantofilor sai), Franks are insa spate o viata tumultuoasa, plina de experiente.
Cele mai interesante detalii le-am descoperit de pe [url=http://wws.princeton.edu/GradAdmissions/trumanschs/bios/franks/]site-ul Unversitatii Princeton[/url]. De acolo am aflat ca, dupa absolvirea colegiului, Franks s-a inscris la Universitatea din San Jose, din Costa Rica, unde a lucrat in acelasi timp si la ambasada americana.
Nu a stat decat un semestru, dupa care a revenit in tara si s-a inscris la Princeton.
Si-a intrerupt studiile pentru a lucra voluntar pentru USAID in Somalia si pentru a preda in calitate de profesor asociat si consultant in Peru, China si Bolivia. In Bolivia a lucrat si pentru primaria din La Paz, in calitate de consilier. Intre timp, a absolvit Princeton, si-a luat doua mastere la Oxford si Harvard si doctoratul la Princeton.
In 1992 si-a inceput cariera la Fondul Monetar International. Bineinteles, si-a continuat experientele geografice. In anii 90, a lucrat pentru FMI in Spania, Israel, Turcia si Macedonia. Intre timp, a lucrat timp de sase luni si pentru Banca Spaniei din Madrid.
Din 1997 si-a inceput misiunea in tarile din America Latina. Daca pana atunci, nu a iesit foarte mult in public, fiind expertul care actiona din umbra, odata cu misiunile din Ecuador, Argentina si Paraguay, Jeffrey Franks a devenit reprezentantul FMI, astfel ca a trebuit sa iasa din anonimat si sa explice public pozitia Fondului.
[img=1725]Jeffrey Franks[/img]
In Paraguay s-a ocupat de criza serioasa care afecta tara, de datoria uriasa la FMI care a rezultat in urma acestei crize economice. La fel si in Paraguay. A impus, in ambele cazuri, retetele clasice de „insanatosire macroeconomica” ale FMI-ului – reducerea cheltuielilor, privatizari si sustinerea monedelor.
Cele mai mari probleme le-a avut insa in Argentina, tara care a intrat in incapacitate de plata in 2001.
[b]Don’t cry for me, Argentina[/b]
Argentinienii nu isi aduc aminte cu placere de „ajutorul” oferit de FMI. Inglodata in datorii, Argentina a luat 40 de miliarde de dolari de la FMI pentru a evita falimentul. Au urmat traditionalele curbe de sacrificiu marca FMI, printre altele guvernul fiind obligat la o clauza de „zero deficit”. Singura concesie a fost sustinerea monedei peso.
In 2001, s-a instalat panica. Dupa ce oamenii au incercat sa isi retraga banii din banci, statul a inghetat toate conturile, au urmat proteste de strada soldate cu 30 de morti. Guvernul si presedintele si-au dat demisia. A urmat o criza institutionala, intre 20 decembrie 2001 si 6 ianuarie 2002, timp in care s-au succedat la putere numai putin de cinci presedinti.
Argentina a iesit din criza dupa ce a, renuntand la FMI, a pus in practica un nou program economic, in genul „Prin noi insine”, in urma caruia a ajuns la cresteri economice de 6-8%. Argentina a vrut sa scape cu orice pret de FMI, dovada ca si-au platit datoria de 40 de miliarde dolari in 2005, cu trei ani mai devreme fata de calendarul convenit.
Referindu-se, recent, la planul de salvare a Greciei impus de FMI, fostul ministru argentinian de finante [url=http://lapresseaffaires.cyberpresse.ca/economie/international/201005/10/01-4279011-le-plan-du-fmi-pour-la-grece-a-deja-echoue-en-argentine.php
]Jorge Remes Lenicov a declarat ca[/url]”reteta FMI pentru Grecia este aceeasi ca pentru Argentina inaintea prabusirii din 2001: scaderea salariilor si cresterea impozitelor”.
La randul sau, Roberto Lavagna, fost ministru al Economiei intre 2003-2005, considerat artizanul redresarii Argentinei, a declarat ca „FMI nu a tras nici un invatamant din criza argentiniana, nu a invatat nimic si emite pentru Grecia aceleasi recomandari ca pentru Argentina in 2002, cele pe care noi le-am respins abia in 2003, iar dupa ce nu le-am mai aplicat si am cautat solutii bune, altele decat cele impuse de FMI, a urmat redresarea”.
Intrebat daca are vreun regret personal pentru ceea ce s-a intamplat in Argentina, Franks [url=http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/asemanarile-si-deosebirile-dintre-romania-si-argentina-in-viziunea-lui-franks-567693.html]a declarat, pentru jurnalul.ro[/url] ca se informeaza despre situatia tarii dar nu urmareste foarte indeaproape. „Am lucrat in Argentina acum 15 ani, asa ca a trecut mult de atunci. Ma informez ce se intampla dar nu urmaresc foarte indeaproape, asa ca nu pot spune foarte multe despre Argentina in aceste zile”, a spus Franks. Daca a fost vinovat sau nu de insuccesul din Argentina, e greu de spus.
Cert este ca, dupa misiunile din America Latina, Franks a fost detasat in Ucraina, dupa Revolutia Portocalie din 2004. Si acolo a impus acelasi set de masuri nepopulare, care i-au atras antipatia. Acordul a fost suspendat, fiind reluat abia in acest an. Interesant este ca, in timpul misiunii la Kiev, a invatat limba rusa si cea ucraineana. Mai nou, a invatat, destul de bine sa se exprime si in romaneste.
[img=1724]Ciorna lui J. Franks[/img]
Dupa misiunea din America Latina, a venit la Bucuresti, iar de atunci conduce negocierile cu autoritatile romane. Cum vede evolutia Romaniei ?
Poate cel mai sugestiv raspuns l-a dat anul trecut cand, rugat sa exemplifice grafic evolutia economiei romanesti, Franks a schitat, pe o hartie cu antetul BNR, o evolutie in „U”, respectiv o scadere si o revenire mai putin abrupta.
Singura problema este ca graficul nu s-a adeverit. Economia nu si-a revenit in 2010.