Cine sunt castigatorii de pe piata fondurilor de investitii deschise marelui public

Fondurile monetare cu plasamente in depozite bancare, ca si cele de instrumente cu venit fix (obligatiuni), au oferit castiguri de pana la 6%, superioare dobanzilor medii la depozitele bancare angajate la inceputul anului.

Piata fondurilor mutuale este dominata autoritar de filialele de specialitate ale grupurilor bancare, mai ales prin fondurile monetare, cele mai potrivite pentru apetenta redusa la risc.

Randamentele fondurilor sunt valorile brute ale cresterilor unitatilor de fond, calculate inainte de impozitarea cu 16% a castigului obtinut de investitor la vanzarea titlurilor si inaintea platii eventualelor comisioane de retragere anticipata. Aceste comisioane sunt practicate de fondurile de actiuni in cayul in care investitorul decide sa se retraga inaintea unuii anumite termen, de obcei de cateva luni. Comisioanele de rascumparare anticipata sunt menite sa previna comportamentul speculativ, impropriu acestui tip de fonduri. Randamentele includ deducerea comisionele de administrare.

Mecanisme contra scaderii

Rezultatul fondurilor societatii de administrate a investitiilor SIRA este relevant pentru strategia de ajustare a influentelor pe care le au variatiile de pe piata bursiera romaneasca asupra performantelor fondului. Mecanismul strategiei consta in asumarea unor pozitii de investitii pe instrumente mai sofisticate care urmaresc evolutia pietei americane. Strategia se bazeaza pe corelatia foarte mare dintre piata autohtona si marile piete ale lumii, adeseori tendintele acestora fiind copiate la Bucuresti.

„Nu stiu daca este neaparat vorba de succes. Ar trebui sa vorbim nu doar despre sapte luni. Este adevarat ca avem randamentele cele mai mari si este adevarat ca folosim strategia anuntata in prospecte, respectiv de a lua pozitii „short” pe indicii americani cand acestia sunt in scadere. La fel deschidem pozitii „long” in situatia opusa”, a declarat Marius Olteanu, directorul general al SIRA, pentru DailyBusiness.ro.

Declaratia oficialului nu este, in fond, decat un alt mod de a exprima filozofia investitiei in fonduri mutuale: amatorii apeleaza la priceperea profesionistilor de a folosi tehnici de plasamente sofisticate. In cazul de fata, pozitia de investitii „long” inseamna cumpararea instrumentelor care urmaresc evolutia indicilor americani, in perioadele in care administratorii se asteapta la cresterea acestora si vor sa beneficieze de aceste cresteri.

„Short” inseamna vanzarea in perioadele de scadere si incercarea de a profita de scaderi. Sunt vandute active la preturi mai mari decat cele la care urmeaza sa ajunga. Castigurile pe indicii americani pot corecta „eventualele pierderi ale portofoliului local, datorita corelatiei pietei noastre cu pietele externe. La fel, putem castiga mai mult prin pozitiile long”, explica Marius Olteanu.

La aceasta strategie, SIRA a adaugat si pe cea a plasamentelor in alte fonduri de investitii, folosita si de alti administratori de pe piata. Astfel, in structura activelor fondului Omnitrust din 29 iulie, peste 7% erau titlurile ale altor fonduri, „care investesc si pe pietele straine, ca si in active care nu exista pe piata noastra, cum este energia. Este doar un tip de diversificare a portofoliului, cunoscuta fiind oferta saraca de instrumente si active de pe piata autohtona”, a mai spus directorul SIRA.

Omnitrust este un fond de tip mixt (cu plasamente diversificate). Face parte din subcategoria fondurilor flexibile, ceea ce inseamna ca proportia de 62% din resurse care este acum plasata in depozite bancare se poate indrepta relativ repede spre actiuni sau spre alte instrumente, in functie de oportunitatile pe piata. Fondul pastreaza circa 15%” din resurse in cash la banci si la brokeri, tocmai pentru a putea profita rapid de oportunitati.

La randul sau, Omnivest este un fond clasic de actiuni, cu peste 64 % active in actiuni. Si Ominvest are o mare pondere din resurse (aproape 17%) in disponibilitati la banci sau la brokeri, pentru ca administartorii sa poate face rapid plasamentele de tip long / short. Cele doua fonduri sunt, insa, mici, cu un active de mai putin de un milion de euro, dar cu peste 400 de investitori (Omnitrust), respectiv peste 4000 la Omninvest. De altfel mai toate fondurile cu expunere pe actiuni sunt mici, din cauza scaderii cotatiilor bursiere.

Gigantii pietei

Cele mai mari fonduri din piata sunt fondurile monetare administrate de Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Asset Management si BRD Asset Management, care au impreuna active nete de peste 2,4 miliarde de lei (737 mil. euro).

Toate fondurile monetare au active de aproape 2,7 miliarde lei (828 mil. euro). Fondurile BCR Obligatiuni si BT Obligatiuni au active de 748 milioane lei (229 mil. euro), respectiv 108 milioane de lei (33 mil. euro).

Cele mai mari fonduri monetare, BCR Monetar si Raiffeisen Monetar au inregistrat randamente pe primele sapte luni de 5,38%, respectiv 5,58%. Fondul Aviva Investors Tezaur, administrat de Aviva Investors Romania are cel mai mare randament al unui fond monetar, de 5,91%. Tezaur este insa un fond recent convertit din categoria fondurilor de obligatiuni si mai pastreaza inca 31% din active in obligatiuni, ceea ce nu este caracteristic fondurilor monetare. Aceste randamente se apropie de 11% in termeni anuali, nivel care depaseste marea majoritate a dobanzilor inregistrate la inceputului anului.

Fondurile monetare au inregistrat cresteri de active mult mai mici decat cele cu care au obisnuit piata in ultimii doi ani. Cresterea averii fondurilor monetare era data pana acum mai ales de rirtmul sustinut al subscrierilor, dar acest ritm a incetinit dramatic in ultimele luni. Administratorii nu pun insa aceasta incetinire pe seama reducerii resurselor de economisire ale romanilor.

„Cresterea activelor fondurilor monetare nu a incetinit atat de dramatic pe cat pare, iar aceasta tendinta a survenit mai degraba ca o reactie fireasca la ritmurile foarte ridicate anterioare, din ultimii de doi ani. Nu este neaparat vorba de o reducere a disponibilitatilor pentru investitii. Este firesc sa se mai aplatizeze putin ritmul de crestere, iar investitorii sa studieze si alte oportunitati de plasament”, a declarat Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management (RAM) , pentru DailyBusiness.ro.

Oficialul RAM s-a referit mai ales la un produs propriu, spunand ca „resursele investitorilor nu arata deloc a fi epuizate, daca judecam dupa confirmarea atractivitatii plasamentelor in valuta. Fondul nostru din aceata categorie, Raiffeisen Euro Plus, de pilda, a atras 10 milioane de euro in luna iulie”. Fondul primeste subscrieri in euro, si randamentul lui in moneda europeana de la lansarea lui, anul trecut, este 3,1%.

Randamentele celorlalte tipuri de fonduri, dependente in masura mai mica sau mai mare de cotatiile bursiere au reusit performante mici, dar superioare indicelui BET XT, al celor mai importante 25 de companii de la bursa (inclusiv SIF-urile). Una dintre principalele motivatii ale plasamentului intr-un fond cu expunere pe actiuni este aceea a obtinerii unor performante superioare celor ale indicilor. BET XT a avut, insa o performanta foarte slaba in primele sapte luni ale anului, de numai 1%, din cauza performantei negative a societatilor de investitii financiare (SIF).

Daca sunt comparate cu indicele compozit BET C, al tuturor actiunilor (mai putin SIF-urile), fondurile cu expunere pe actiuni nu au cu ce se lauda. BET C a crescut cu peste 9% de la inceputul anului si numai un singur fond, BT Index, administrat de filiala de specialitate a Bancii Transilvania, a depasit acest nivel. BT Index este chiar un fond care imita in mare masura portofoliul unuia dintre indicii bursei.

„Fondurile cu plasamente mai riscante au de suferit din cauza scaderii increderii investitorilor in mediul economic romanesc. Chiar daca evaluarile companiilor si actiunilor lor pot fi atractive, neincrederea in economie tin investitorii departe de acest tip de plasamente”, explica presedintele Raiffeisen Asset Management.