Cine sunt castigatorii si perdantii noilor prevederi ale Codului Fiscal

DailyBusiness.ro :

Cum vi se par principalele modificari pe care le aduce de la 1 mai noul Cod Fiscal?
Emilia Dragu :Cea mai de actualitate modificare a Codului fiscal a fost cea legata de impozitul minim sau „impozitul forfetar” – termenul fiind deja consacrat.

O a doua prevedere este cea referitoare la rezerva rezultata din reevaluarea mijloacelor fixe. Astfel, tot incepand de la 1 mai, societatile trebuie sa-si faca mult mai atent calculele in ceea ce priveste modalitatea de deducere a rezervei din reevaluarea (respectiv suma in plus sau in minus rezultata) aferenta mijloacelor fixe (imobile si alte detineri). E vorba de imobilele care au fost reevaluate incepand cu anul 2004.

Pana la aceasta data, de 1 mai 2009, firmele beneficiau de facilitatea fiscala care le permitea amanarea platii impozitului pe profit aferent rezervelor din reevaluare. Plata impozitului se facea doar la schimbarea destinatiei rezervei. In schimb, nu se platea impozitul la momentul deprecierii sau vanzarii activului, ceea ce constituia practic o facilitate acordata detinatorului mijlocului fix.

DB: Mai precis, care erau reglementarile Codului Fiscal referitoare la rezerva din reevaluare inainte de 1 mai?
ED: Sa presupunem ca o societate achizitiona un teren cu 10.000 de lei, iar apoi acesta era reevaluat la 50.000 de lei. Daca societatea vindea ulterior terenul cu 60.000 de lei, atunci aceasta trebuia sa plateasca impozit pe profit pe diferenta dintre suma obtinuta si cea rezultata in urma reevaluarii, respectiv 10.000 de lei.

Pentru diferenta dintre valoarea terenului rezultata in urma reevaluarii, respectiv 50.000 de lei, si valoarea la care acesta fusese achizitionat initial, adica 10.000 de lei, statul permitea, anterior noilor prevederi intrate in vigoare in codul fiscal la 1 mai, scutirea de la plata a profitului, pana cand firma decidea schimbarea destinatiei folosirii banilor, in sensul majorarii de capital, distribuire de dividende etc. Firma se putea asadar finanta cu acea parte din impozitul de profit neachitata, pana cand decidea schimbarea destinatiei banilor.

DB: Care sunt noile prevederi ale Codului privind rezervele din reevaluare?
ED: Surplusul de bani rezultat in urma cresterii de valoare va trebui impozitat pe masura utilizarii mijlocului fix, si nu se mai accepta amanarea platirii impozitului.

DB: Cum afecteaza aceasta masura sectorul imobiliar?
ED: In general sunt afectate societatile care detin cladiri ce au suferit cele mai frecvente reevaluari. Noua prevedere a codului fiscal afecteaza societatile care au derulat tranzactii imobiliare in ultimii ani, in special in ultimii doi ani.

DB: Alte noutati demne de remarcat?
ED: O alta modificare importanta incepand cu acest an se refera la capitolul dividendelor. Mai precis, sunt doua directii in care acestea pot fi folosite pentru a fi scutite de la plata impozitului. Astfel, sunt scutite de la plata impozitului dividendele reinvestite in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului. Totodata, sunt scutite de impozit dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane. Totodata, sunt prevederile legate de activitatea de cercetare-dezvoltare.

DB: Ce includ aceste prevederi?
ED: Incepand cu 1 ianuarie 2009, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare s-au acordat anumite stimulente fiscale. Este vorba de deducerea suplimentara (in proportie de 20%) la calculul profitului impozabil a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; aceasta deducere va fi calculata trimestrial sau anual

Totodata, metoda de amortizare accelerata se aplica si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate acestor activitati, de cercetare-dezvoltare.

Stimulentele fiscale se vor acorda dupa elaborarea de catre Ministerul Educatiei, cu avizul Ministerului Economiei si Finantelor, a unei scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea si inovarea in conditiile indeplinirii unor dispozitii legale.

DB: Cum vi se par aceste prevederi? Includ ele masuri reale de sprijinire a activitatilor companiilor pentru perioada de criza?
ED: Masurile de sprijinire a activitatilor companiilor, pe timp de criza, au fost stabilite de actele normative care au completat Codul fiscal, aplicandu-se incepand cu 2009. Per total, le putem considera insa mai mult artificiale. As aminti de exemplu extinderea perioadei de la 5 luni la 6 luni, intr-un an calendaristic, pentru reducerea cu 50% a impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren pentru persoanele juridice care presteaza servicii turistice. Este o prevedere ale carei efecte benefice sunt prea slabe pentru a putea ajuta intr-adevar companiile.

DB: Exista si alte masuri incluse in Cod in sensul de a spirjini firmele pe timpul crizei?
ED: In domeniul impozitului pe profit, in anul 2009, profitul realizat de persoanele juridice romane si persoanele juridice nerezidente din tranzactionarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu va fi impozitat. Cred ca e vorba de o masura de sprijinire la fel de artificiala. Veniturile de aici sunt oricum prea mici pentru ca scutirea de impozit sa ajute firmele.

DB: Ce cred companiile pe care le consiliati despre structura noului Cod Fiscal si a modalitatilor de aplicare a acestuia?
ED: Nu se poate spune ca le-a implinit asteptarile. Erau asteptate modificari care sa conduca la usurarea sarcinii fiscale intr-o perioada de criza, cat si rafinarea si clarificarea anumitor concepte din Codul fiscal, care nu s-au realizat pana in prezent.

DB: Introducerea cotelor forfetare de impozitare (cote ale impozitului stabilite in functie de cifra de afaceri a companiei n.r.) a starnit discutii aprinse in ultima perioada. Ce impact este de asteptat sa aiba aceasta asupra mediului de afaceri romanesc, cat si din punct de vedere al armonizarii cu regimurile fiscale europene?
ED: Impozitul forfetar a iscat discutii extrem de aprinse si e deja acum o masura binecunoscuta. In primul rand, este o masura care contravine principiilor fiscalitatii adoptate de insusi Codul fiscal al Romaniei. Desi a fost conceputa ca o masura menita sa descurajeze „evazionistii”, ea ii afecteaza in cea mai mare masura pe contribuabilii corecti cu venituri mici, avand astfel efectul este exact invers decat cel scontat.

Ii incurajeaza pe cei care fac evaziune prin nedeclararea veniturilor (care, prin declararea unor venituri cat mai mici platesc un impozit mic, ei avand surse nedeclarate de sustinere /plata a acestui impozit), si ii elimina practic pe contribuabilii corecti, care inregistreaza marje mari
de profit (la care pana acum aplicau 16% impozit), dar venituri mici.

DB :De ce sunt eliminati intreprinzatorii cu venituri mici?
ED :Sa luam exemplul unei companii companie care nu obtine decat 12.000 euro venit anual (un vanzator en detail cu un magazin mic). Indiferent daca are o marja de profit de 50% sau de numai 1% (adica cheltuielile sunt aproape la fel de mari ca si veniturile) plateste impozit minim de 4.300 lei anual (aprox. 1.000 EUR) sau isi suspenda temporar activitatea. Marele paradox este ca, daca intra in dizolvare sau lichidare, nu scapa, plateste in continuare impozit „forfetar” pana la incheierea lichidarii.

Plecand de la premisa ca aceasta este un contribuabil corect, si isi declara veniturile, faptul ca plateste aceeasi suma de impozit indiferent daca face profit 1% sau 51% il poate scoate de pe piata pe acel contribuabil. In contrast, un evazionist care nu isi declara toate veniturile, „rezolva” din start „problema, ca si pana acum: se incadreaza intr-o transa inferioara de impozitare (prin declararea unui venit cat mai mic), pentru care plateste un impozit mic, dar pe care (avand surse nedeclarate de venituri) si-l poate permite cu usurinta fata de contribuabilul cu venituri „corecte” de 52.001 lei anual (cei 12,000 euro mentionati mai sus) dar cu o marja de profit de 51%.

Nu ne ramane astfel decat sa speram ca transele respective, care se platesc in functie de anumite niveluri ale cifrei de afaceri, sunt bine fundamentate, in sensul ca la stabilirea lor s-au luat in calcul statistici reale si astfel putem conta pe faptul ca impactul asupra activitatii contribuabililor corecti este unul minim. Atat din punct de vedere al veniturilor la bugetul de stat, cat mai ales din punct de vedere al numarului contribuabililor corecti afectati sever de aceasta masura.

DB: In ultima perioada, un val destul de insemnat de mici intreprinzatori au decis sa isi radieze microintreprinderile pentru a trece pe PFA, categorie de firma care nu va achita impozitul minim. Cat de benefica va fi decizia pe termen lung?
ED: Masura introdusa sub forma impozitului minim incalca inca unul dintre principiile fiscalitatii enuntate in Art. 3 din Codul fiscal, si anume neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferite categorii de investitori si cu forma de proprietate, in conditiile in care persoanele fizice autorizat nu achita acest impozit. Astfel, decizia anumitor intreprinzatori cu afaceri mici, dar corecte, de a-si reorganiza activitatea de afaceri dintr-o maniera corporatista (avand raspundere limitata la patrimoniul afacerii) la o maniera independenta (cu raspundere nelimitata), este determinata de considerente fiscale.

In conditii de criza, aceasta decizie poate fi justificata pentru micii intreprinzatori. Acestia insa trebuie sa fie foarte atenti si sa ia in calcul ca si costuri, pe langa impozitul pe venit de 16%, si contributiile sociale obligatorii. Asadar, ar trebui facut un calcul per total, pentru a se vedea care este cea mai avantajoasa forma de incadrare.

DB: Exista anumite domenii (arii de activitate) favorizate de aceasta noua prevedere?
ED: Odata implementata aceasta masura, s-ar putea spune ca avantajeaza acele societati care realizeaza in principiu, o cifra de afaceri mai mare si sunt dezavantajati contribuabilii cu venituri mici, corect declarate, care au insa o marja de profit mare, cum am spus mai sus.

DB: In ce masura reprezentantii autoritatilor au consultat mediul de afaceri in realizarea noului Cod Fiscal?
ED: Reprezentantii Ministerului Finantelor Publice au consultat si consulta si in continuare mediul de afaceri. Varianta publicata in Monitorul Oficial nu este insa rezultatul acestor consultari, ci reflecta din pacate doar partial intentia guvernului de a scoate la suprafata economia subterana si de a colecta mai multe venituri, parghiile fiind stabilite relativ arbitrar (mai ales daca ne referim la transele de venit), fara un studiu de impact prealabil bine fundamentat.