Citu, ING: Rezervele obligatorii pot scadea la 30% la valuta si 16% la lei

DailyBusiness:

Exista pareri ale analistilor financiari ca, data fiind situatia politica, este un moment bun de speculat pe moneda nationala. Cat timp credeti ca va continua procesul de intarire a leului?
Florin Citu: Pe termen foarte scurt, de una doua saptamani, va exista volatilitate mare la nivelul pietelor financiare. Este un mediu propice pentru speculatii. Nu se va prefigura insa o tendinta clara, de apreciere sau depreciere a cursului. Pana la sfarsitul anului tendinta leului va fi de apreciere, cu conditia sa nu existe o adancire a deficitului bugetar sau modificari majore in politica fiscala. E foarte probabil ca la sfarsitul anului sa avem un curs leu-euro de 3,35.

DB: Previziuni pentru anul viitor?
FC: Daca anul acesta moneda nationala va fi puternica, anul viitor va manifesta o tendinta de depreciere, datorata deficitului de cont curent. Preconizez ca valoarea acestuia la finele anului va fi de 13 sau chiar 14 miliarde de euro. Adancirea deficitului se va produce pe fondul cresterii consumului intern (care implica marirea deficitului comercial, atata vreme cat exporturile nu cresc in acelasi ritm cu importurile), a maririi salariilor, a unui leu puternic, inflatia scazuta. Daca exista ceva ce poate fi prevazut in momentul de fata, aceasta este cresterea deficitului de cont curent.

[quote]Instabilitatea politica i-ar putea incuraja pe investitorii pe termen lung sa patrunda pe piata[/quote]
DB: Ce reactii vor avea investitorii fata de ultimele evenimente petrecute pe scena politica?
FC: Pentru economie acest gen de evenimente incep cu adevarat sa aiba o influenta majora atunci cand situatia politica se stabilizeaza si se iau decizii cu impact financiar, care sa afecteze pietele. Situatiile de instabilitate ii descurajeaza pe investitorii speculativi si scad costurile pentru investitorii strategici care vor sa intre in Romania. In schimb, investitorii pe termen lung au acum un bun prilej de a patrunde pe piata.

DB: Bancile justifica preturile creditelor prin nivelul mare al rezervelor minime obligatorii. Cat de reala este aceasta problema?
FC: Rezervele minime obligatorii creeaza intr-adevar probleme bancilor comerciale. Probabil ca rezerve de amploarea celor impuse de BNR, 40% pentru pasivele in valuta si 20% pentru cele in lei, exista doar in statele sud-americane, in restul Europei, valoarea lor fiind de 2-3%. Depozitele acestea sunt fluctuante asa ca banca trebuie sa prevada cat trebuie sa mentina depozitele. In acest fel, ia nastere volatilitatea care se exprima in costuri. Asadar avem de-a face cu un cost real al rezervelor si cu unul indirect indus de volatilitatea din piata. Costul mentinerii acestora se reflecta in pretul creditelor.

Ia nastere si o situatie discriminatorie. In cautarea de credite mai ieftine, marii debitori, corporatiile, se indreapta spre surse de finantare ieftine si atrag imprumuturi de la creditorii externi, care nu au sucursale in Romania.

DB: Pana cand va continua aceasta situatie?
FC: Catre sfarsitul anului, ne putem astepta ca BNR sa umble la aceste parghii de reglare a masei monetare. Se poate ca banca centrala sa nu adopte insa o politica agresiva de relaxare, deoarece poate crea asteptari inflationiste periculoase care ar putea conduce la cresterea preturilor. Probabil ca rezervele minime obligatorii vor incepe sa scada numai dupa ce Banca Nationala va fi confortabila cu nivelul dobanzii de politica monetara. Ma astept ca, la finele anului, rezervele in valuta sa fie de 30%, iar cele in lei de 16%. Dobanda de politica monetara s-ar putea situa la 7%.

DB: Investitiile straine?
FC: Volumul investitiilor straine va fi de circa 6-7 miliarde de euro (fata de 9 mld. euro anul trecut – n.r.).

[quote]Diferenta intre creditele bancare nu va fi de pret, ci de calitate a serviciilor[/quote]
DB: Vor exista diferenta majore intre jucatori, dupa ce noile normele de creditare ale bancilor comerciale vor fi avizate de BNR?
FC: Incet, toate ofertele bancilor vor converge catre ceea ce dicteaza cererea, aceasta tendinta fiind determinata de competitie. Diferenta dintre ofertele institutiilor nu va fi una de pret, ci de calitate a serviciilor. Procedura de acordare a creditului este cea care va face diferenta. Va conta rastimpul care trece pana cand poti accesa banii, cat de accesibil este sediul bancii de unde iti popui sa imprumuti si asa mai departe.

DB: Circula in piata un scenariu conform caruia bancile straine isi vor deschide in Romania agentii proprii pentru a putea acorda credite fara a se afla sub influenta normelor BNR. Ne putem astepta la aparitia unor dobanzi de 3-4% la credite?
FC: Putin probabil. Chiar daca tarile dezvoltate au dobanzi de politica monetara de circa 5 – 5,5% care le-ar putea permite acordarea unor credite ieftine, sunt o multime de parametri pe care institutiile financiare ii iau in considerare atunci cand fixeaza costul imprumutului. De exemplu inflatia, stabilitatea financiara a clientilor, ricul de tara. Cumulat, se ajunge in cele din urma la valori ale dobanzilor la credite similare celor practicate de bancile comerciale din Romania. Fiindca aceste agentii nu vor trebui sa se supuna normelor BNR privind rezervele minime obligatorii, poate fi totusi credibil un scenariu in care acestea ofera credite cu dobanzi cu 1-2% mai mici decat media pietei.

DB: Piata bancara s-a cristalizat sau vor mai exista fuziuni si achizitii?
FC: Cred ca vor exista schimbari, dar nu la varful ierarhiei, ci la baza. Insa nu acum. In aceasta perioada afacerile cresc mai usor. Actorii mai mici ai pietei bancare asteapta sa-si dezvolte afacerea pentru a o putea vinde cat mai bine. Pe langa achizitii ne putem astepta la fuziuni intre bancile mici, care vor incerca sa reduca din costurile de operare.

DB: Va exista o descentralizare a pietelor financiare in Romania?
FC: Pana acum, Romania s-a dezvoltat pe centre. S-a dezvoltat mult zona vestica, datorita apropierii de Europa Centrala si de Est, si Bucurestiul, unde exista marile centre financiare. Institutiile financiare au urmat aceste tendinte ale pietei. Pe viitor, acestea se vor indrepta spre zonele cu potential mare de dezvoltare. Iar cresterea afacerilor va depinde de cea a infrastructurii. Daca vrei sa ai productie sau servicii mari intr-o zona, trebuie sa existe acces catre acele zone.

DB: Iar pe bursa?
FC: In ceea ce priveste piata de capital nu cred ca se va ajunge la o descentralizare ci la o fuziune zonala. Este foarte posibil ca intreaga regiune sa aiba o singura bursa la un moment dat. Pietele bursiere se vor centraliza, pentru a se putea intra intr-o competitie cu America, Anglia, Asia. Cred ca se va merge spre o fuziune zonala.

DB: Alte provocari pe pietele bursiere?
FC: In ceea ce priveste apetitul romanilor pentru speculatiile bursiere, acesta e foarte scazut, iar volumul tranzactiilor este nesemnificativ pentru economia romaneasca. In Romania nu exista inca apetit pentru instrumente derivate. Exista produse interesante, dar companiile nu sunt dispuse sa le foloseasca. Cele mai multe prefera sa inghita costurile si le transfere clientilor, in pretul final.