Completul de trei
judecatori de la instanta suprema a decis achitarea lui Codrut Seres
pentru constituire de grup infractional organizat si condamnarea
fostului ministru la patru ani de inchisoare cu executare si doi ani
interzicerea dreptului de a exercita functii publice pentru
complicitate la abuz in serviciu in forma calificata.
Doi din cei trei judecatori au hotarat
condamnarea lui Seres pentru complicitate la abuz in serviciu in
forma calificata, in vreme ce un al treilea judecator a hotarat
condamnarea acestuia pentru fapta de favorizare a infractorului.
In cazul acuzatiei de abuz in serviciul
in forma calificata, instanta a dispus condamnarea lui Eugen Pena,
Traian Oprea si George Asan la cinci ani de inchisoare cu executare
si trei ani interdictie de a ocupa functii publice, iar a lui Nicolae
Opris la patru ani de inchisoare cu executare si doi ani interdictie
de a ocupa functii publice, informeaza Mediafax.
Codrut Seres a fost
trimis in judecata de procurorii DIICOT, in septembrie 2011, pentru
ca ar fi ascuns activitatile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica
SA, in urma carora
s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.
In rechizitoriul trimis instantei,
procurorii l-au acuzat pe Seres de complot si
subminarea economiei nationale.
Procurorii sustin ca Eugen Pena a initiat si a constituit o asociere infractionala, impreuna cu ceilalti inculpati si, in virtutea functiilor de conducere detinute in cadrul SC Hidroelectrica SA, au desfasurat activitati care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societatii si bugetului consolidat al statului.
Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare a cantitatilor de energie electrica rezultate din productia proprie si din achizitiile de la alti producatori, in conditii total nefavorabile societatii si a condus la imposibilitatea asigurarii, in anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National- ramura strategica a economiei nationale, aspect de natura sa submineze economia nationala.
In sarcina inculpatilor se retine ca, in cursul anului 2003, in contextul aparitiei fenomenului de seceta hidrologica pentru fluviul Dunarea si a prognozelor meteorologice privind situatia hidrologica pe raurile interioare, nu au invocat clauza de forta majora inserata in contractele de furnizare a energiei electrice, pana la normalizarea regimului hidrologic, si nici nu au luat masuri in vederea renegocierii preturilor, cu consecinta inregistrarii unei pierderi financiare considerabile de catre SC Hidroelectrica SA.
Astfel, in conditiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National, inculpatii nu au procedat la reducerea cantitatilor de energie electrica aferente contractelor comerciale incheiate cu consumatorii eligibili si furnizorii licentiati de pe piata concurentiala, ci au actionat in sensul onorarii in totalitate a cantitatilor contractate sau chiar depasirii acestora, prin achizitia de energie de la producatorii termo, la preturi mult mai mari decat cele stabilite conform contractelor de vanzare de energie electrica.
Se mai retine ca, in perioada 2002 – 2003, inculpatii au dispus cumpararea de energie electrica de la SC Termoelectrica SA la preturi mari si au revandut energia electrica catre furnizorii licentiati si consumatorii eligibili la preturi mult diminuate fata de preturile stipulate in contractele incheiate cu acestia.
In perioada 2003 – 2004, inculpatii au actionat in sensul incheierii in mod ilegal a unui numar de patru contracte de furnizare de energie electrica, cu majorarea cantitatilor de energie electrica pe o perioada de 9 – 10 ani, desi Hidroelectrica SA nu avea dreptul sa incheie in aceasta perioada contracte pe piata concurentiala pentru furnizare de energie electrica si nici acte aditionale la contractele aflate in derulare.
In sarcina lui Codrut Seres se retine ca, in calitate de ministru al Economiei si Comertului, a sprijinit gruparea constituita la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenuntarea si omisiunea sesizarii organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunostinta prin natura functiei detinute, a dispus efectuarea de modificari asupra materialul realizat de Corpul de Control si nu a luat masurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica S.A. sa se deruleze in mod legal.
Procurorii sustin ca activitatea gruparii a pus in pericol Sistemul Energetic National si a cauzat un prejudiciu in suma de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari.
In vederea acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra mai multor autoturisme, imobile, locuinte si terenuri, precum si sume de bani apartinand inculpatilor, in valoare totala de aproximativ 6 milioane lei, 400.000 euro si 200.000 dolari.