Conducerea BCE, preluata de guvernatorul Bancii Italiei

Draghi va deveni, astfel, „paznicul-sef” al euro si al economiei formate din 17 tari europene, victima a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi sa o rezolve.

Ca presedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume, dupa Ben Bernanke, seful Rezervei Federale a SUA (Fed), si un personaj cheie in planurile de a restabili increderea investitorilor in zona euro, informeaza Mediafax.

„Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu sa fii presedinte al BCE in orice situatie, dar mai ales in timpul unei crize majore”, a spus Nick Kounis, sef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.

In timp ce unele guverne vor privi catre Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achizitii de obligatiuni si, posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara, Draghi trebuie sa conduca un consiliu al guvernatorilor BCE divizat in privinta a ceea ce poate face banca fara sa-si compromita independenta sau scopul de a mentine stabilitatea preturilor. Ca semn al presiunilor exercitate asupra lui Draghi, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat ca a vorbit cu acesta saptamana trecuta si ca este „convins” ca BCE va continua sa cumpere obligatiuni suverane pentru a sprijini costurile de finantare ale unor state.

Inaintea summit-ului G20 din aceasta saptamana, statele europene, de la Grecia la Italia, se afla sub presiune pentru a-si pune in ordine finantele si pentru a stopa criza datoriilor, care ameninta economia mondiala.

In timp ce liderii zonei euro si-au sporit arsenalul de lupta impotriva crizei financiare saptamana trecuta, lipsa detaliilor referitoare la modul in care vor fi sporite resursele financiare ale Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei catre investitori privati ar putea genera neliniste in urmatoarea perioada.

Mohamed El-Erian, directorul general al fondului Pimco, cel mai mare investitor in obligatiuni, considera ca zona euro trebuie sa devina mai mica pentru a supravietui, in timp ce castigatorul premiului Nobel Paul Krugman a declarat, la 27 octombrie, ca BCE va trebui in final sa tipareasca mai multi bani pentru a stapani criza datoriilor.

Sef al bancii centrale a Italiei pana la miezul noptii, Draghi va conduce prima sedinta de politica monetara la BCE joi si s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a reduce dobanda la patru luni dupa ce Trichet a crescut-o.

Nevoia de a se distanta de reputatia finantelor dezordonate ale Italiei si de a-si asigura increderea Germaniei, precauta in privinta inflatiei, va pune probabil presiune pe Draghi, a declarat fostul premier al Marii Britanii, Gordon Brown.

„[b]Este un tip de treaba, dar este italian[/b]. Se va afla sub presiune, tot timpul cat va ocupa functia, in privinta inflatiei”, a spus Brown.

Inflatia s-a accelerat la 3% in septembrie si s-a situat peste limita de 2%, tintita de BCE, pentru a zecea luna consecutiva. Totusi, semnele de recesiune inseamna ca Draghi ar putea lua in considerare o posibila reducere a dobanzii la numai patru luni dupa ce aceasta a fost majorata de la 1,25% la 1,5%.

Date publicate saptamana trecuta au aratat ca Europa a inregistrat in octombrie cele mai rapide scaderi ale sectoarelor servicii si industrie prelucratoare din mai bine de doi ani.

In timp ce economistii Morgan Stanley anticipeaza o reducere a dobanzii de referinta in aceasta saptamana, fostul analist BCE Tobias Blattner, in prezent la Daiwa Capital Markets, considera ca Draghi va rezista probabil luarii oricarei masuri pana in decembrie, pentru a se legitima ca adversar al inflatiei si pentru a primi noi prognoze de la economistii BCE.

Aceia care spera la o schimbare a cursului BCE vor fi probabil dezamagiti, a declarat Michael Schubert, economist la Commerzbank. Draghi este membru in consiliul guvernatorilor BCE din 2006, iar rolul de presedinte este limitat la a identifica un consens intr ceilalti 22 de membri si nu prevede luarea de decizii de unul singur.

„[b]Draghi nu poate face ceva prea diferit de Trichet. Influenta lui este destul de limitata[/b]”, a spus Schubert.

Trichet a declarat ca se asteapta ca fondul de urgenta al zonei euro sa preia rolul de a cumpara obligatiuni de la BCE. In timp ce Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara ar urma sa dobandeasca acest atribut, iar liderii europeni lucreaza la cresterea resurselor financiare ale fondului, unii economisti considera ca BCE va trebui sa ramana pe pietele financiare.

„Rolul pe care BCE il va juca, sau nu-l va juca, ramane crucial. Fara sprijinul BCE, sansele ca masurile anuntate de liderii europeni sa puna capat crizei din zona euro ar fi probabil sub 50%”, a spus Holger Schmieding, economist sef la Joh Gossler Berenberg.

BCE ar trebui sa faca mai mult decat in prezent pentru stabilizarea pietelor financiare, a spus Paul De Grauwe, profesor la Universitatea Catolica din orasul belgian Leuven. Draghi ar trebui sa foloseasca resursele financiare nelimitate ale BCE pentru a cumpara agresiv obligatiunile statelor considerate solvente dar lipsite de lichiditate, precum Italia, astfel incat sa atraga investitorii din nou pe piata, a adaugat el.

Banca europeana a inceput in august sa cumpere obligatiuni ale Spaniei si Italiei, reluand un program prin care a achizitionat titluri de 170 de miliarde de euro. Totusi, randamentul obligatiunilor italiene este inca cu 3,8 puncte procentuale peste cel al titlurilor germane, aproape de recordul inregistrat dupa intrarea celor doua state in zona euro.

Jurgen Stark, fost membru in consiliul guvernatorilor, fostul presedinte Bundesbank Axel Weber si actualul presedinte al bancii Germaniei, Jens Weidmann, au criticat programul, sustinand ca amesteca politicile fiscale cu cele monetare. BCE considera ca programul este destinat numai asigurarii unei transmiteri corecte a dobanzilor bancii si argumenteaza ca nu tipareste bani in acest scop, intrucat sterilizeaza achizitiile de obligatiuni prin absorbtia unor sume egale de bani din sistemul bancar.

Chiar daca Draghi a afirmat saptamana trecuta ca BCE ramane „decisa sa evite o functionare necorespunzatoare a pietelor financiare”, a reiterat ca masurile neconventionale ale bancii sunt temporare prin insasi natura lor.

Orfan in adolescenta, Draghi este primul italian care a obtinut un doctorat in economie de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology – MIT), unde a studiat si Bernanke.

„Mario era foarte tacut dar foarte capabil. Am crezut ca va ajunge profesor si va fi recunoscut ca un economist in mediul academic din Italia, dar aceste atribute il vor ajuta cu siguranta ca presedinte al BCE”, a afirmat laureatul premiului Nobel Robert Solow, fost profesor al lui Draghi la MIT.

Dupa ce a predat economie, a lucrat la Banca Mondiala si a ocupat postul de secretar de stat in Ministerul de Finante al Italiei, Draghi s-a alaturat Goldman Sachs in 2002 ca director operational si vicepresedinte la divizia internationala.

Chiar daca a stat numai trei ani la Goldman Sachs, legatura a fost invocata ca posibil obstacol al candidaturii acestuia la sefia BCE, in contextul anchetelor privind implicarea Goldman Sachs in ingineriile financiare care au permis Greciei sa ascunda adevarata amploare a datoriilor si deficitului bugetar. Draghi neaga orice implicare in actiunile Goldman legate de Grecia.

In 2005, Draghi a fost numit la conducerea Bancii Italiei, iar patru ani mai tarziu a preluat si postul de sef al Consiliului de Stabilitate Financiara, responsabil de rescrierea regulilor sistemului financiar international.

La Consiliul de Stabilitate Financiara, Draghi a folosit calea consensului mai degraba decat cea a presiunilor, potrivit unui membru al Consiliului, care a vorbit sub protectai anonimatului. O astfel de abordare inseamna ca Draghi a fost capabil sa depaseasca diferende transatlantice privind controlul asupra bancilor, a spus sursa.

Din noul sau birou din Frankfurt, unde se afla sediul BCE, Draghi ar putea folosi mandatul de opt ani pentru a impinge BCE spre un rol mai important in stabilitatea financiara, a spus Thomas Mayer, economist sef la Deutsche Bank.

„Am observat o schimbare a paradigmei bancii centrale si este clar ca obiectivul de a asigura stabilitatea preturilor nu mai este suficient. Trebuie sa fii atent si la stabilitatea financiara. Trichet a improvizat un pod catre aceasta noua lume. Rolul lui Draghi este sa stabileasca unde este echilibru”, a spus Mayer.

Din ianuarie, Europa are un organism de supraveghere a sistemului financiar la nivel comunitar, responsabil cu declansarea alarmei daca se acumuleaza riscuri. Consiliul European pentru Risc Sistemic isi are sediul in cladirea de birouri a BCE si este condus de seful bancii centrale.