„Reamintim ca majorarea de cheltuieli din prima rectificare bugetara a fost facuta prin derogare de la prevederile legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care nu permite majorarea cheltuielilor totale cu ocazia rectificarilor bugetare. In retrospectiva, Consiliul Fiscal constata ca derogarea de la prevederile legale, pe langa precedentul regretabil creat, s-a dovedit a fi in final inutila, in contextul in care majorarea cheltuielilor bugetare (exclusiv impactul schemei de stingere „in lant” a arieratelor bugetare) de la prima rectificare a fost inversata aproape in totalitate cu ocazia celei de-a doua rectificari”, se arata in opinia Consiliului Fiscal.
Dupa ce a crescut estimarea de venituri bugetare cu 1,8 miliarde lei la mijlocul anului, operand o majorare similara a cheltuielilor, Guvernul taie 1,2 miliarde lei din venituri la noua rectificare, recunoscand, practic, ca prognozele de colectare au fost prea optimiste.
Potrivit Consiliului Fiscal, reduceri importante de cheltuieli sunt localizate la nivelul cheltuielilor cu „alte transferuri” (-996 milioane lei), asistenta sociala (-346 milioane lei), cheltuieli de capital – investitii (-315 milioane lei) si cheltuieli de personal (-244 milioane lei), permitand o majorare substantiala a cheltuielilor cu bunurile si serviciile, de 655 milioane lei, pentru stingerea unor obligatii restante.
In acelasi timp, revizuirea descendenta a veniturilor totale ale bugetului general consolidat (excluzand influenta schemei de stingere „in lant” a arieratelor bugetare) cu 1,2 miliarde lei s-a operat in principal ca urmare a revaluarii impozitelor indirecte si a veniturilor nefiscale, relateaza Mediafax.
Anexa 1 la rectificarea bugetara evidentiaza doar reducerea veniturilor nefiscale, cu un miliard de lei, si a celor din accize, cu 152 de milioane de lei, sumele pe TVA fiind irelevante, din cauza incasarilor crescute artificial prin schemele de compensare.
Consiliul Fiscal reaminteste ca prima rectificare bugetara a anului 2011 a prevazut o crestere a cheltuielilor totale cu 3,2 miliarde lei, din care 1,43 miliarde lei reveneau implementarii primei
scheme de stingere a arieratelor din acest an (cu impact egal pe venituri si cheltuieli), iar 1,8 miliarde lei reprezentau o majorare discretionara a unor capitole de cheltuieli motivata de o estimare mai optimista a veniturilor anuale la acea data.
Consiliul Fiscal reitereaza recomandarea imbunatatirii procesului de programare bugetara pentru a preintampina situatii de tipul celei create in 2011, prin care, practic, daca se exclude impactul mecanismelor exceptionale de stingere a arieratelor, cea dea doua rectificare bugetara inverseaza in cea mai mare parte suplimentarile efectuate atat la venituri, cat si la cheltuieli cu prilejul primei rectificari bugetare.
„Acest lucru ar permite in viitor respectarea regulilor fiscale statuate de legea responsabilitatii fiscal-bugetare”, mai spune Consiliul Fiscal.
In ceea ce priveste recursul repetat la mecanisme exceptionale de stingere in lant a unor obligatii bugetare restante, Consiliul Fiscal considera ca intarirea disciplinei financiare si un
proces bugetar de calitate, atat la nivelul autoritatilor statului, cat si la cel al companiilor de stat, sunt singurele in masura sa rezolve cauzele structurale ale aparitiei arieratelor.
Rectificarea conduce la venituri totale de 182,35 miliarde lei si cheltuieli totale de 206,31 miliarde lei, valori care cuprind si cele doua mecanisme de compensare, in suma de 2,5 miliarde lei.
Prin a doua rectificare, Guvernul va taia bugetele la ministerele Muncii, Agriculturii, Educatiei, Mediului, Finantelor si la Academia Romana si va suplimenta alocarile pentru Sanatate, Transporturi, Dezvoltare Regionala si Turism, Economie, Cultura si Interne, prin a doua rectificare a bugetului din acest an.
Cele mai mari fonduri vor fi taiate de la Ministerul Finantelor (aproximativ 1,1 miliarde lei) si Ministerul Muncii (755 milioane lei), urmate de ministerele Agriculturii (145 milioane lei), Mediului (80,4 milioane lei) si Educatie (50 milioane lei).
Consiliul Fiscal este o autoritate independenta, compusa din cinci membri cu experienta in domeniul politicilor macroeconomice si bugetare, care sprijina activitatea Guvernului si a Parlamentului in procesul de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiectiilor bugetare si a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu si lung.